STUDIU KPMG Tendinţă de creştere a impozitelor pe venit pentru combaterea deficitului bugetar

• Totuşi, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est menţin cote unice competitive

Tendinţa generală de creştere a cotelor de impozit remarcată în cursul acestui an sugerează faptul că guvernele încep să opteze pentru această soluţie în vederea combaterii deficitului bugetar, potrivit studiului KPMG International 2010 privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile sociale, publicat la începutul acestei luni.

"În luarea hotărârilor privind localizarea forţei de muncă, fiscalitatea are un rol decisiv", spune Mădălina Racoviţan, Director în cadrul Departamentului Tax şi Coordonatoare a International Executive Services din KPMG Româ-nia, adăugând: "Autorităţile fiscale se află sub presiunea de a identifica şi asigura venituri bugetare mai mari. În consecinţă, acestea devin tot mai riguroase în elaborarea şi aplicarea normelor fiscale".

Studiul arată că majoritatea modificărilor de cote din anul 2010 provin din Europa. Cele mai mari impozite pe venit, la nivel global, sunt plătite în continuare de către cetăţenii Uniunii Europene (UE), unde cota medie de impozitare a crescut cu 0,3% faţă de anul trecut.

• Impozitarea veniturilor, competitivă, în România, însă contribuţiile sociale sunt printre cele mai mari din lume

În România, nu a intervenit nicio schimbare privind cota de impozit pe venit în 2010, care rămâne destul de competitivă. Cu toate acestea, potrivit doamnei Racoviţan, adevărata povară pentru angajatori şi angajaţi o reprezintă contribuţiile sociale, care sunt ridicate, raportat la avantajele limitate pe care le oferă. Studiul KPMG arată că pentru salariaţii de top cotele efective de contribuţii sociale din Româ-nia, pentru angajatori şi angajaţi, sunt printre cele mai mari din lume şi cele mai mari din Europa Centrală şi de Est. "În România, contribuţiile sociale ridicate pot acţiona ca un factor descurajator pentru ocuparea forţei de muncă şi aş recomanda ca guvernul să diminueze acest efect fie prin reducerea cotelor contribuţiilor sociale, fie prin reintroducerea unui plafon al bazei impozabile pentru toate tipurile de contribuţii de asigurări sociale (inclusiv pensii, asigurări medicale şi şomaj).

O astfel de decizie ar stimula ocuparea forţei de muncă în special în sectorul privat, lucru necesar pentru a ajuta firmele să depăşească perioada de recesiune", a spus oficialul KPMG.

• Liderul global la impozitul pe venit - Suedia

Iniţiativele guvernelor est-europene de a menţine cota unică de impozitare la un nivel scăzut, alimentând trendul istoric descrescător, au stagnat, potrivit studiului KPMG.

Estonia, care a introdus cota unică pentru prima dată în 1994, intenţionând să o reducă la 18% până în 2012, a renunţat la acest plan. Un alt exemplu, Letonia a crescut cota unică de impozitare de la 23% în 2009 la 26% în 2010.

Totuşi, potrivit doamnei Racoviţan, vestea bună este că, în ciuda dificultăţilor cu care guvernele s-au confruntat în încercarea de a proteja veniturilor bugetare în perioada de recesiune, nicio altă ţară din Europa Centrala şi de Est nu a crescut cota de impozitare în 2010, iar Ungaria chiar a redus această cotă (de la 36% la 32%).

"Cota unică de impozitare a fost un mare succes în stimularea investiţiilor în ţările ECE şi reducerea economiei subterane, conducând, prin urmare, la venituri bugetare mai mari. Este încurajator faptul că ţările din ECE au rezistat, în general, tentaţiei de a creşte impozitul pe venit şi au păstrat sistemele bazate pe cota unică de impozitare, întrucât nivelul scăzut al impozitării este unul dintre factorii care favorizează relansarea economiei", a mai explicat oficialul KPMG.

În Europa de Vest, trendul ascendent iniţiat de către Irlanda, anul trecut, s-a extins. În timp ce cota maximă în Irlanda a crescut cu 1% în 2010, Marea Britanie a înregistrat o creştere de 10 procente, cota sa maximă de impozitare ajungând de la 40% în 2009/10 la 50% în 2010/11 - cea mai mare creştere înregistrată la nivel global anul acesta.

Alte guverne din Europa de Vest i-au urmat exemplul în încercarea de a creşte veniturile bugetare. În ceea ce priveşte cele mai ridicate cote de impozitare a venitului, liderul la nivel global este acum Suedia. Astfel, cota maximă de impozitare a veniturilor suedezilor depăşeşte 56% în 2010.

Mădălina Racoviţan precizează: "Dacă aceste creşteri ale cotelor de impozit vor echilibra bugetele şi vor avea efectul scontat, rămâne de văzut. Fiecare poate avea un rol în sprijinirea măsurilor naţionale de reducere a deficitului bugetar, dar nu trebuie trecut cu vederea faptul că persoanele cu venituri ridicate au adesea mai multe opţiuni de mobilitate. Atragerea de astfel de persoane şi respectiv a veniturilor bugetare aferente, folosind o cotă de impozitare competitivă, concomitent cu combaterea deficitelor bugetare, rămâne o provocare pentru autorităţile fiscale".

Raportul KPMG acoperă 86 de ţări, concentrându-se pe cel mai înalt nivel al impozitului pe venit.