La 28 aprilie este marcată anual Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă, un domeniu care a suferit modificări majore în ultimii ani. Pandemia COVID-19 a impus ajustări importante în ceea ce priveşte locul de muncă şi, implicit, adaptarea a tot ceea ce ştiam valabil la noul concept de "work from home".
Deşi îndrăgită de o mare parte a populaţiei, munca de acasă vine cu o serie întreagă de dezavantaje, pe lângă beneficiile evidente. Medicii au observat cum angajaţii sunt afectaţi de noi probleme de sănătate şi astfel, modul în care se desfăşoară controalele de Medicina Muncii ar trebui actualizate, consideră specialiştii.
"Lucrul de acasă a luat amploare odată cu pandemia COVID-19, când multe persoane au fost puse în situaţia de a-şi muta activitatea acasă sau chiar de a îşi opri temporar activitatea. Ce s-a constat ulterior a fost că numărul cazurilor de anxietate şi depresie a crescut considerabil, mai ales în rândul adulţilor tineri. Aşadar, lipsa interacţiunii umane asociată cu sedentarismul şi stresul de la locul de muncă conduc la tulburări de ordin psihologic ce nu trebuie neglijate. Statusul emoţional influenţează întreg organismul prin intermediul axei psiho-neuro-endocrine şi poate accelera apariţia sau progresia afecţiunilor menţionate anterior (obezitate, diabet)", explică Dr. Nicoleta Buchet, medic de Medicina Muncii în cadrul clinicii Medikali.
În aceste condiţii, inclusiv controalele anuale ale angajaţilor trebuie să se adapteze noului stil de lucru şi pericolelor care se întrevăd în următorii ani. Medicina Muncii ar trebui să evalueze mai în detaliu aceste aspecte, consideră Dr. Nicoleta Buchet, punând accentul pe echilibrul dintre locul de muncă şi viaţă personală, pe promovarea unui stil de viaţă sănătos şi a unor metode de gestionare a stresului.
"Sedentarismul poate afecta sănătatea, iar obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat de tip II sunt numai o parte din afecţiunile puternic asociate cu lipsa mişcării. De asemenea, orele petrecute în faţa calculatorului, de cele mai multe ori în poziţii vicioase, suprasolicită muculatura spatelui provocând disconfort şi durere, iar, în timp, pot conduce chiar la defecte de aliniament ale coloanei vertebrale. Tulburările de vedere nu sunt nici ele de neglijat. Este recomandat că atunci când lucram timp îndelungat la birou, în faţa calculatorului, să luăm pauze macar la intervale de o oră pentru a ne mişca şi a privi la distanţă, astfel punând puţin în repaus aparatul vizual. Mai mult decât atât, cu toţii ştim că omul este o fiinţă socială. Lipsa contactului interuman poate genera stări de axietate, lipsa poftei de viaţă sau chiar depresie. Aşadar, conceptul "work from home" aduce după sine nu numai avantaje, dar şi o serie de potenţiale riscuri în ceea ce priveşte sănătatea, iar acestea trebuie tratate cu grijă şi seriozitate de medicii de medicina muncii", explică Dr. Nicoleta Buchet, medic de Medicina Muncii în cadrul clinicii Medikali.
În urma examenului de Medicina Muncii, un angajat se poate afla în următoarele situaţii: apt, apt condiţionat, inapt temporar sau inapt definitiv. Starea de sănătate este practic cea care determină posibilitatea angajatului de a lucra în condiţiile date de locul de muncă. În cazul în care medicul de medicina muncii stabileşte inaptitudinea temporară până la dispariţia cauzei medicale, salariatul poate fi pontat absent motivat, poate merge la medic pentru investigaţii de specialitate, situaţie în care acesta se vă afla în concediu medical.
În situaţia în care un angajat este considerat inapt definitiv, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat, angajatorul poate dispune concedierea. Alternativ, dacă salariatul poate fi apt pentru prestarea unor activităţi corespunzătoare altui post, angajatorul are obligaţia legală de a propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicina muncii.