Aproape toate ţările lumii ar putea experimenta unul din doi ani cu temperaturi foarte mari începând din 2030, potrivit unui studiu apărut joi, care subliniază responsabilitatea majoră a emisiilor de gaz cu efect de seră drept principali poluatori mondiali, informează news.ro.
Studiul, publicat de revista Communications Earth and Environment, a combinat datele istorice privind emisiile şi angajamentele luate înainte de recenta conferinţă mondială privind clima COP26 de către cei mai mari cinci emitenţi la nivel mondiali - China, Statele Unite, Uniunea Europeană, India şi Rusia - pentru a stabili previziuni de încălzire regională de acum şi până la finalul deceniului.
Rezultatul: 92% din 165 de ţări studiate ar trebui să înregistreze o dată la doi ani temperaturi extrem de calde. Aceşti ani fiind definiţi ca atingând nivelul record aşteptat o dată la 100 de ani în era preindustrială, înainte de creşterea exponenţială a emisiilor produse de om, responsabile de schimbările climatice. O concluzie "care subliniază urgenţa şi care demonstrează că ne îndreptăm către o lume mult mai caldă pentru toată lumea", potrivit lui Alexander Nauels, de la ONG-ul Climate Analytics, co-autor al studiului.
Reducerea poluării încă foarte slabă
Pentru a evidenţia contribuţia la fenomen a celor mai mari emiţători, cercetătorii au analizat care ar fi situaţia prin retragerea emisiilor din 1991, adică în anul următor publicării primului raport al experţilor ONU în climă (Giec), care arăta responsabilitatea emisiilor cauzate de activitatea umană. Proporţia ţărilor afectate de aceşti ani de căldură extremă scade la 46%.
Pentru Lea Beusch, de la Universitatea ETH din Zurich, studiul scoate în evidenţă "amprenta clară" a marilor poluatori la nivelul diferitelor regiuni. "Cred că este foarte important, căci, în general, vorbim de cantităţi abstracte de emisii, sau de temperaturi la nivel mondial, pe care le cunoaştem dar nu le simţim", a explicat ea pentru AFP.
Impactul ar fi în special în zonele tropicale africane. "Cum este vorba despre o regiune unde variaţiile de la an la an sunt în general destul de slabe, chiar şi o creştere moderată suferită, comparabilă cu a altor regiuni, o scoate din modelul climatic cunoscut", a subliniat cercetătoarea.
În valoare absolută, cele mai puternice creşteri de temperatură afectează latitudinile mari ale emisferei nordice, fenomen deja observat.
Consecinţele ar putea fi atenuate datorită reducerilor seminificativ a emisiilor din ţări, insistă autorii studiului. Însă, potrivit ONU, angajamentele actuale ar urma să crească emisiile cu 13,7% până în 2030, departe de înjumătăţirea necesară pentru a menţine la îndemână obiectivul ideal al Acordului de la Paris din 2015, şi anume de a limita încălzirea globală la + 1,5 °C faţă de epoca preindustrială.