Studiu privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială: pentru prima dată, majoritatea ţărilor lumii au stagnat în 2023 sau chiar au scăzut

După ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global, conform celei mai recente ediţii a Indicelui de Progres Social, care analizează aceste dimensiuni în 170 de ţări şi este efectuat de organizaţia non-profit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, de-a lungul timpului, indicele de progres social la nivel global a crescut de la 58,34 în 2011, când studiul a fost realizat pentru prima dată, la 63,44 la sfârşitul anului 2023, nivel aproape neschimbat în comparaţie cu indicele de 63,75 din 2022, în contextul în care majoritatea ţărilor au stagnat sau chiar au scăzut anul trecut, arată studiul. România a urmat şi ea tendinţa şi a crescut de la 71,52 în 2011, la 75,24 în 2023, nivel care este însă în scădere uşoară faţă de anul precedent, când a fost 76,89. Ţara noastră se situează astfel pe locul 44 din cele 170 de state analizate şi se menţine în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

"Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor. De altfel, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi. Analizând valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67).

Danemarca este pe primul loc în lume, cu un scor de 90,38

• În 2023, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii.

• Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii.

• Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) - s-au clasat în prima categorie a clasamentului.

• Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Evoluţia indicelui între 2011 şi 2023

• Începând din 2011, lumea a înregistrat un avans constant al indicelui de progres social, însă, în 2023, pentru prima dată, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a scăzut la 63,44, de la 63,75 în 2022.

• Din 2011, patru ţări au înregistrat o scădere a nivelului progresului social, şi anume Venezuela (-6,18), Siria (-4,22), SUA (-1,40) şi Marea Britanie (-0,39).

• În ultimii 12 ani, 11 din cele 12 componente care alcătuiesc scorul global au crescut, cel mai mare avans fiind înregistrat de informaţii şi comunicaţii (+19,55), locuinţă (+8,70) şi apă şi salubritate (+7,71).

• Pe de altă parte, din 2011 până în prezent, scorul a scăzut la categoriile drepturi şi libertate de exprimare (-6,49).