Încasările noastre la bugetul de stat ar putea scădea cu 200 de milioane de euro, dacă propunerile pentru revizuirea Directivei pe tutun vor fi adoptate, arată un studiu realizat de Roland Berger Strategy Consultants. Cercetarea precizează că noua directivă va conduce şi la reducerea locurilor de muncă, acestea urmând să fie mai puţine cu 19.000.
Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European (PE) analizează propunerea de revizuire a Directivei Europene pe tutun care a fost adoptată de Comisia Europeană (CE) în luna decembrie a anului trecut.
Actul legislativ propus prevede norme noi şi mai stricte privind modul în care pot fi fabricate, prezentate şi comercializate produsele din tutun, vizând alinierea legislaţiilor, reglementărilor şi prevederilor administrative ale statelor membre UE cu privire la nivelul maxim de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor, folosirea avertismentelor de sănătate şi a altor informaţii pe ambalajul produselor din tutun.
Proiectul prevede adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare, mărirea pictogramelor cu avertismente de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului, stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.
Dacă aceste propuneri vor fi adoptate de Parlamentul European, vânzările ilicite ar putea creşte, în funcţie de situaţie, cu o proporţie de 26% până la 55%, în UE. La noi, contrabanda cu ţigări va creşte cu 25% până la 65%.
• Încasările la bugetul UE, mai mici cu 5 miliarde euro
Directiva privind produsele din tutun ar putea avea un efect nefavorabil asupra întregii economii europene, estimându-se că locurile de muncă vor scădea cu 70.000- 175.000, la nivelul UE, iar veniturile din taxe se vor diminua cu până la 5 miliarde euro, potrivit studiului citat.
Acesta subliniază că, în Polonia, 50.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute, veniturile la bugetul de stat urmând să fie mai mici cu 780 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria va rămâne fără 29.000 de locuri de muncă şi fără 240 de milioane de euro la buget.
În momentul în care toate pachetele de ţigări vor fi la fel, singura unealtă pentru producători va fi scăderea preţurilor, fapt care va conduce la scăderea preţurilor şi pe piaţa neagră, subliniază cercetarea, arătând că, în aceste condiţii, vânzările totale vor creşte cu 2%, în ciuda faptului că proiectul este făcut în vederea scăderii vânzărilor de produse din tutun.
Dacă Directiva va fi adoptată în forma actuală, efectele vor putea fi observate la sfârşitul lui 2014 - începutul lui 2015, a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris România & Bulgaria, menţionând că este posibil ca producătorii de la noi să ia în considerare măsuri severe.
Domnia sa a apreciat că se aşteaptă un vot pe această iniţiativă legislativă până în octombrie-noiembrie 2013.
Sunt state care au transmis deja poziţia de ţară, România fiind uşor în urmă, din acest punct de vedere, a mai spus Sorana Mantho, subliniind că Executivul nostru trebuie să-şi exprime poziţia în funcţie de efectele economice.
Guvernul va trebui să ţină cont de faptul că ţara noastră are o situaţie aparte, în ceea ce priveşte piaţa tutunului, întrucât dispune de peste 160 de km de frontieră cu state non UE, riscul de contrabandă fiind foarte crescut.
Comisia Europeană a primit 14 avize negative motivate pe principiul subsidiarităţii (principiu potrivit căruia problemele apărute la un moment dat, într-un sistem, sunt soluţionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), privind propunerea de revizuire a Directivei pe tutun, din partea unui număr de opt state membre, fiecărui parlament naţional fiindu-i atribuite două voturi. Cele 14 avize aparţin Suediei, Cehiei, Greciei, Italiei, Bulgariei, Portugaliei, Danemarcei şi Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.
Până la data de 4 martie 2013, parlamentele celor 27 de state membre ale UE au putut să se pronunţe asupra respectării principiului subsidiarităţii de către proiectul de Directivă.
• Ţigările "slim" reprezintă 12% din vânzările noastre legale
Standardizarea pachetelor şi etichetarea produselor din tutun, precum şi interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor de tip "slim" se numără printre propunerile care vor avea cele mai negative efecte. Studiul Roland Berger demonstrează că aceste măsuri ar putea reduce preţurile din întreaga piaţă de tutun şi ar putea alimenta comerţul ilicit cu produse din tutun.
Mihnea Rădulescu, Senior Project Manager la Roland Berger Strategy Consultants, a declarat: "Sectorul tutunului generează, anual, peste 100 miliarde euro - venituri din taxe, iar o scădere a acestor venituri va necesita o reducere a cheltuielilor sau creşterea taxelor pentru alte sectoare, fapt care ar putea avea efecte negative asupra economiei şi asupra forţei de muncă din Uniunea Europeană".
Standardizarea ambalajelor ar putea influenţa comportamentul consumatorului, rezultând creşterea vânzărilor de ţigarete de calitate inferioară şi a comerţului ilicit, a mai spus domnia sa.
Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania & Bulgaria, a comentat: "Aşa cum acest studiu confirmă, introducerea ambalajelor standardizate şi interzicerea a 10% din piaţa de ţigarete la nivel European, fără nicio dovadă credibilă din punct de vedere ştiinţific că acest lucru va reduce numărul fumătorilor sau va îmbunătăţi sănătatea publică, riscă să inflameze piaţa neagră, în condiţiile în care statele membre UE pierd anual 12,5 miliarde euro din cauza acestui segment. Sperăm că Uniunea Europeană va lua în considerare aceste propuneri şi le va înlocui cu un cadru legislativ care nu este influenţat politic, ci bazat pe dovezi ştiinţifice, care să fie eficient în reducerea efectelor fumatului, fără împovărarea inutilă a economiei".
În România, ţigările "slim" reprezintă 12% din vânzările legale, această proporţie fiind de 5%, la nivel european.
În Polonia, 18% din totalul ţigărilor vândute pe piaţa legală sunt din cele mentolate, în timp ce, în România, acestea ocupă un segment de 3% din piaţă.
În UE, industria tutunului generează 600.000 de locuri de muncă, pe întreg lanţul valoric.
În ţara noastră, circa 18.000 de locuri de muncă sunt în zona de producţie şi distribuţie şi 43.000 - în retail şi vânzări engros.
La nivelul Uniunii Europene, sunt încasate venituri la buget din accize la tutun de 84 miliarde euro şi din Taxa pe Valoarea Adăugată plătită pentru ţăgări - de 23 miliarde euro.
Dacă Directiva va fi adoptată în forma actuală, care presupune şi interzicerea tuturor aromelor, fumătorii de ţigarete cu arome, cele mai vândute ţigări aromate fiind cele cu mentol, fumătorii din această categorie vor avea trei alternative: să se lase de fumat, să se mute pe altă categorie de ţigări sau să apeleze la ţigările mentolate care vor fi vândute pe piaţa neagră, a mai spus domnul Rădulescu.
Toţi jucătorii din industria tutunului, de la cultivatori până la distribuitori, dar şi reprezentanţii industriilor conexe şi chiar şi autorităţile din ţările membre UE şi-au arătat scepticismul faţă de aceste potenţiale reglementări. Reprezentanţii sectoarelor menţionate au spus, la unison, că, dacă vor fi adoptate, aceste reglementări nu-şi vor atinge obiectivul, ba, mai mult, vor conduce, printre altele, la creşterea contrabandei şi a nivelului ratei şomajului. În UE, există 11 state care dispun de culturi mari de tutun şi 17 state în care sunt fabricate produse din tutun.