Sugestii pentru un proiect de ţară (III)

• OBIECTIVELE PROIECTULUIDE ŢARĂ

Obiectivele proiectului de ţară trebuie să vizeze trei etape: a) termenul scurt; b) termenul mediu; c) termenul lung. Termenul scurt (TS) vizează perioada 2020-2021, termenul mediu (TM) vizează perioada 2022-2027, iar termenul lung (TL) vizează perioada 2028-2034 (adică include următoarea perspectivă de programare financiară a Uniunii Europene). Cele trei etape sunt corelate cauzal, structural şi funcţional, aşa încât realizarea obiectivelor pe termen scurt se constituite în resurse (mijloace) pentru realizarea obiectivelor pe termen mediu, iar realizarea obiectivelor pe termen mediu se constituie în resurse (mijloace) pentru realizarea obiectivelor pe termen lung.

• Obiectivele politice

‣ 5 obiective politice pe termen scurt (OPTS) (2020-2021): Consolidarea rezultatelor democratice obţinute

1. menţinerea, întărirea şi asigurarea ireversibilităţii independenţei jus-tiţiei;

2. transparentizarea finanţării partidelor politice parlamentare care sunt înfiinţate şi funcţionează în mod constituţional;

3. eliminarea limitărilor competenţelor Curţii Constituţionale în examinarea şi pronunţarea constituţionalităţii;

4. reformarea Constituţiei;

5. depolitizarea numirii avocatului poporului şi asigurarea independenţei politice a acestuia.

‣ 5 obiective politice pe termen mediu(OPTM) (2022-2027): Dezvoltarea mecanismelor politice de progres social

1. reformarea instituţiei referendum-ului la nivel naţional, în scopul asigurării oportunităţii, relevanţei şi reprezentativităţii acestuia;

2. introducerea referendum-ului local pentru decizii de interes comunitar local (inclusiv pentru demiterea primarului sau a consiliului local);

3. introducerea instituţiei deputaţilor de drept în Parlamentul României, precum şi a instituţiei consilierilor de drept în consiliile locale;

4. elaborarea unui program de localizare a cel puţin două instituţii europene pe teritoriul României;

5. intrarea României în ERM2 la 01.07.2025.

‣ 5 obiective politice pe termen lung (OPTL) (2028-2034): Plasarea societăţii româneşti în avangarda societăţilor progresiste

1. înfiinţarea instituţiei europene (agenţie) pentru "Carta europenismului" la Bucureşti, destinată elaborării, promovării şi salvgardării valorilor europene (axiologia europeană);

2. înfiinţarea Conferinţei bienale, patronate de preşedintele României, "Forumul mondial de dezvoltare etică", la Bucureşti;

3. semnarea "Pactului transpartinic al obiectivelor naţionale 2028-2034", de către partidele politice, sub patronajul preşedintelui României;

4. trecerea la forma de guvernământ republică prezidenţială (cu electori regionali);

5. clarificarea şi soluţionarea problemelor de importanţă naţională "îngheţate".

• Obiectivele sociale

‣ 5 obiective sociale pe termen scurt (OSTS) (2020-2021): Asigurarea condiţiilor translaţionale ale creşterii economice

1. participarea factorului muncă la preluarea, în salariul nominal, a efectului creşterii productivităţii reale a muncii (cel puţin 50%);

2. ancorarea dinamicii salariului minimal garantat în plată la dinamica reală a productivităţii muncii şi nu la cea a inflaţiei;

3. ancorarea ajutorului social la activităţile desfăşurate efectiv în folosul comunităţii şi nu la anumite comportamente sociale (prezenţa copiilor la şcoală etc.);

4. sprijinirea, pe cale fiscală, a utilizării profitului net în scopuri de res-ponsabilitate socială corporativă;

5. achitarea către şomer a ajutorului de şomaj rămas neutilizat în cazul găsirii unui loc de muncă în interiorul perioadei de şomaj indemnizate.

‣ 5 obiective sociale pe termen mediu (OSTM) (2022-2027):

Cristalizarea modelului social al României

1. reducerea sărăciei relative în limitele prevăzute de viitoarea Strategie Europa 2030 (respectiv de Programul Naţional de Reforme asumat în marja Strategiei Europa 2030);

2. combinarea funcţională dintre principiul contributivităţii şi cel al solidarităţii în distribuţia produsului economic (PIB);

3. regionalizarea României, inclusiv în scopul maximizării eligibilităţii pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune europene;

4. finalizarea descentralizării şi deconcentrării instituţiilor şi autorităţilor publice;

5. creşterea gradului de coeziune socială şi teritorială.

‣ 5 obiective sociale pe termen lung (OSTL) (2028-2034): Plasarea societăţii româneşti pe drumul ireversibil al progresului social

1. eliminarea analfabetismului literal şi reducerea substanţială a analfabetismului digital;

2. asigurarea ponderii medii europene a absolvenţilor de învăţământ terţiar;

3. dezvoltarea posibilităţilor de viaţă comunitară, atât în mediul urban, cât şi în cel rural;

4. sprijinirea dezvoltării puternice a economiei sociale, atât în mediul urban, cât şi în cel rural;

5. sprijinirea dezvoltării puternice a structurilor societăţii civile, în toate domeniile.

• Obiectivele instituţionale

‣ 5 obiective instituţionale pe termen scurt (OITS) (2020-2021): Restructurarea puterii legislative şi a celei executive

1. introducerea Parlamentului uni-cameral, cu norma de reprezentare de 1,5 deputaţi la 100.000 locuitori populaţie stabilă;

2. crearea Comitetului de stat pentru stabilitate financiară şi sustenabilitate fiscală (CSSFSF), ca organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului;

3. stabilirea dimensiunii maximale a numărului membrilor Cabinetului guvernului (Consiliul de miniştri) , la 4% din numărul parlamentarilor;

4. înfiinţarea Comisiei parlamentare permanente de audit moral (care să vizeze nu legalitatea, nu oportunitatea, ci moralitatea deciziilor publice);

5. înfiinţarea Academiei Naţionale de Management Public (ANMP).

‣ 5 obiective instituţionale pe termen mediu (OITM) (2022-2027): O structură administrativă suplă, adecvată şi eficientă a României

1. înfiinţarea Comitetului regiunilor de dezvoltare (CRD), ca organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului;

2. de-localizarea Administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti într-un oraş reprezentativ din punct de vedere simbolic şi istoric, poziţionat central din punct de vedere teritorial;

3. înfiinţarea Consiliului Prezidenţial de Reformă Economică, Socială şi Politică (COPRESP);

4. apropierea instituţiilor de admi-nistrare a dreptăţii de solicitant, în scopul creşterii accesului la aceste instituţii şi al creşterii celerităţii soluţionării cauzelor;

5. specializarea instituţiilor judecătoreşti pe categorii de probleme litigioase.

‣ 5 obiective instituţionale pe termen lung (OITL) (2028-2034): Consolidarea societăţii civile şi a clasei de mijloc în România

1. creşterea independenţei actorilor economici în raport cu guvernul (marca clasei de mijloc);

2. extinderea dreptului de iniţiativă legislativă pentru structuri ale societăţii civile;

3. codificarea şi reglementarea procedurală a activităţii de lobby (inclusiv a lobby-ului de ţară);

4. sprijinirea dezvoltării sindicalizării oficiale a categoriilor socio-profesionale;

5. sprijinirea integrării structurilor de societate civilă din România în mediul european.

• Obiectivele economice

‣ 10 obiective economice pe termen scurt (OETS) (2020-2021): Creştere economică sustenabilă şi competitivă

1. creşterea ocupării, conform obligaţiilor asumate pe baza viitoarei Strategii Europa 2030;

2. creşterea cererii interne (îndeo-sebi investiţii interne private);

3. reducerea/eliminarea blocajului financiar (arieratele comerciale);

4. reducerea/eliminarea blocajului bugetar (arieratele publice);

5. creşterea utilizării surselor de finanţare nerambursabilă externe;

6. limitarea puternică şi sustenabilă a evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării obligaţiilor bugetare;

7. creşterea eficacităţii investiţiilor publice (îndeosebi prin prioritizarea lor adecvată);

8. creşterea marjei de manevră bugetară publică (în cadrul Compactului Fiscal);

9. îmbunătăţirea mix-ului de politici publice fiscal-monetare;

10. punerea bazelor renaşterii agriculturii şi turismului.

‣ 10 obiective economice pe termen mediu (OETM) (2022-2027): Convergenţă economică cu Uniunea Europeană

1. creşterea adresabilităţii ofertei interne;

2. creşterea calificării generale şi specializate a angajaţilor;

3. creşterea competitivităţii economice a ofertei interne;

4. creşterea rezilienţei financiare a României;

5. renaşterea cercetării ştiinţifice (îndeosebi în domeniul economic şi social);

6. asigurarea sustenabilităţii sistemelor de asigurări sociale şi de sănătate;

7. eficientizarea domeniului privat al statului;

8. creşterea specializării economice bazate pe avantajul comparativ şi competitiv;

9. integrarea naţională a produselor agricole primare;

10. intrarea în zona euro la 01.07.2025.

‣ 10 obiective economice pe termen lung (OETL) (2028-2034):

România - stat membru performant al Uniunii Europene

1. up-gradarea profesională a Româ-niei;

2. up-gradarea tehnologică şi indus-trială a României;

3. up-gradarea cercetării ştiinţifice româneşti;

4. up-gradarea sistemului inovaţional de dezvoltare tehnologică;

5. up-gradarea sistemului educaţional general şi vocaţional;

6. atingerea nivelului mediu de dezvoltare economică al Uniunii Europene;

7. reducerea meteo-dependenţei agriculturii, în primul rând prin refacerea şi extinderea sistemului naţional de irigaţii şi de drenare/acumulare pluvială;

8. reducerea gradului de dependenţă energetică externă a României;

9. reducerea expunerii populaţiei şi a bunurilor la efectele calamităţilor naturale;

10. conectarea suficientă a infrastructurii fizice naţionale (îndeosebi sistemul rutier şi cel feroviar) la cea europeană.

• Rezultatele scontate

Pe plan politic

‣ Redarea demnităţii, autorităţii şi eficacităţii la nivelul instituţiilor statului;

‣ Repunerea statului în slujba cetăţeanului şi a comunităţii sociale;

‣ Asigurarea reală a separaţiei puterilor în stat, precum şi eliminarea influenţei politice asupra puterii judecătoreşti şi a mass-media;

‣ Asigurarea mijloacelor democratice, cu caracter permanent, de control al poporului asupra suveranităţii delegate către stat;

‣ Repoziţionarea politică a Româ-niei în cadrul Uniunii Europene şi pe plan internaţional.

Pe plan social

‣ Asigurarea şi extinderea condiţiilor de dezvoltare demnă şi responsabilă a cetăţeanului şi a comunităţii sociale ;

‣ Asigurarea transferului corect al creşterii economice şi al creşterii reale a productivităţii muncii în veniturile reale ale populaţiei;

‣ Asigurarea condiţiilor de instrucţie, educaţie şi discernământ pentru întreaga populaţie, ca garanţie a func-ţionării corecte a democraţiei (competenţa alegerii);

‣ Asigurarea condiţiilor ca distribuţia produsului social şi a poziţiilor sociale să fie ancorată la merit şi la contribuţia efectivă;

‣ Asigurarea condiţiilor ca egalitatea de şanse să fie operaţională în mod a-criterial (nici un criteriu, de nici o natură, nu va putea discrimina egalitatea de şanse).

Pe plan instituţional

‣ Dimensionarea unui stat şi a unei administraţii publice suple, eficiente şi responsabile;

‣ Asigurarea condiţiilor instituţionale ca statul să servească cetăţeanul şi nu invers;

‣ Profesionalizarea ocupaţiei de funcţionar public şi demnitar public;

‣ Asigurarea condiţiilor de dezvoltare plenară şi continuă a societăţii civile, ca feed-back permanent la decizia statală, în primul rând cea guvernamentală;

‣ Accentuarea factorului regional în dinamica economică şi socială a ţării.

Pe plan economic

‣ Specializarea, pe criterii comparative, a economiei naţionale şi îmbunătăţirea structurii de formare şi utilizare a PIB (pe cele patru sectoare economice care indică, de fapt, nivelul de dezvoltare economică: primar, secundar, terţiar şi cuaternar);

‣ Combinarea creşterii economice rapide cu sustenabilitatea acesteia (economică, financiară, fiscală, de asigurări sociale şi de sănătate);

‣ Creşterea competitivităţii economice atât în privinţa cererii externe, cât şi în cea a cererii interne;

‣ Reducerea semnificativă a vulnerabilităţilor, dependenţelor şi riscurilor în creşterea şi dezvoltarea economică;

‣ Up-gradarea profesională (inclusiv a cercetării ştiinţifice) şi structurală a economiei naţionale.

• Principiile de acţiune

‣ Idealurile de ţară reprezintă nucleul dur al obiectivelor oricărui partid sau coaliţie de partide care deţine puterea executivă în stat. Ele vor fi îndeplinite indiferent de "culoarea" mijloacelor utilizate (de stânga, de dreapta sau combinaţii ale acestora);

‣ Opoziţia politică la puterea executivă în stat va sprijini în mod necondiţionat realizarea idealurilor de ţară;

‣ Mijloacele externe (financiare sau de altă natură) constituie doar co-mijloace; fundamentarea dezvoltării sustenabile a României se va face pornind de la resursele, căile şi mijloacele interne;

‣ Integrarea României în Uniunea Europeană nu este un scop, ci un mijloc pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai şi a calităţii vieţii cetăţenilor români;

‣ Democraţia îşi dă măsura maximă a eficacităţii şi moralităţii ei doar dacă populaţia este instruită (atât pe plan cultural general, cât şi pe planul culturii politice şi a discernământului politic);

‣ Subsidiaritatea este calea maximizării şi sustenabilizării deciziilor; subsidiaritatea se sprijină pe doi piloni fundamentali: a) delegarea competenţelor, inclusiv financiare (mijloacele); b) asumarea responsabilităţii (controlul);

‣ Pierderea legitimităţii nu poate fi "apărată" de lege;

‣ Guvernul trebuie să fie minimal (maxim suficient): intervenţiile explicite ale guvernului trebuie să se îndrepte prioritar spre domeniile unde individul are nevoie de bunuri şi servicii publice; reglementarea trebuie să permită pe scară largă auto-reglarea pieţei, precum şi auto-reglementarea acesteia şi a altor instituţii sociale (stabilizatori automaţi instituţionali);

‣ Asumarea răspunderii nu absolvă de responsabilitate;

‣ Interesul naţional este comandamentul suprem al instituţiilor publice;

‣ O ţară este bogată dacă cetăţenii ei sunt bogaţi şi este sănătoasă dacă cetăţenii ei sunt sănătoşi;

‣ Identitatea naţională nu poate fi cedată, ci doar integrată funcţional;

‣ Suveranitatea naţională se deleagă instituţiilor supranaţionale numai cu prezervarea demnităţii naţionale, a interesului naţional şi a ţintei de calitate a vieţii cetăţenilor.

EMIL DINGA, Profesor universitar şi cercetător ştiinţific la Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei Române