Summit-ul UE - blocaje şi neînţelegeri cu privire la relansarea economică

Cei 27 de şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au negociat intens, timp de trei zile, pachetul de relansare economică a UE. Liderii europeni s-au aflat în mijlocul unor blocaje şi divergenţe care, la ora închiderii ediţiei, nu îşi găsiseră un front comun cu privire la un acord asupra planului de 1824 de miliarde de euro compus din fondul de redresare şi bugetul multianual pe şapte ani, potrivit Politico.eu.

Discuţiile au fost dificile din perspectiva a şase obstacole care au împărţit opiniile liderilor statelor membre - volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale (Olanda, Austria, Danemarca, Suedia) şi Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenţii şi împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilităţii de redresare şi rezilienţă şi aspectele de guvernanţă şi condiţionalitate precum reformele şi statul de drept, potrivit caleaeuropeana.ro.

Klaus Iohannis a declarat duminică, la Bruxelles, înainte de reluarea negocierilor că speră ca dezbaterile dintre liderii europeni să se finalizeze cu un acord, dar a precizat că este "moderat optimist".

Domnia sa a susţinut că toată lumea îşi doreşte să ajungem la un acord, dar până acolo este mult de negociat.

Klaus Iohannis a spus: "Se discută foarte intens despre condiţiile de acordare a acestor sume, aşa-numitele condiţii de gestionare sau de guvernanţă a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naţionale, alţii îşi doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate. Pe de altă parte, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăşi este o temă care a dus la multe discuţii".

Preşedintele a declarat că pentru România în continuare temele prioritare sunt aceleaşi.

"Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanţiale.

Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli, şi aşa mai departe. Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România. Dar, evident, avem nevoie de fonduri substanţiale pentru revigorare economică şi, în afară de asta, pentru mine şi pentru noi în general o flexibilitate rezonabilă între fonduri şi felul în care se gestionează fondurile este vitală", a mai adăugat Klaus Iohannis.

Domnia sa a precizat că lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mişcat într-un mod rezonabil, dar la negocieri, până când nu s-a negociat tot, practic nu s-a negociat nimic.

Preşedintele a spus: "Sunt moderat optimist, avem încă o şansă şi cred că astăzi (n.r. duminică) este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înţelegeri. Important, totuşi, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte acest acord. Toată lumea îşi doreşte şi a înţeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual şi fondul de relansare economică. Deci, continuăm cu a treia zi şi cu siguranţă şi cu a treia noapte de negocieri".

• Angela Merkel: "Este posibil să nu se ajungă la un acord"

Nici cancelarul german Angela Merkel nu s-a arătat mai opimistă cu privire la găsirea unui acord între cele 27 de state. Domnia sa a estimat drept "posibil" ca cei 27 de lideri reuniţi de vineri la Bruxelles, să nu ajungă la un acord duminică asupra planului de relansare post-coronavirus, conform Agerpres.

Discuţiile în privinţa unui acord au creat divergenţe profunde, după cum informează AFP şi dpa.

"Există multă bunăvoinţă (...), însă este de asemenea posibil ca astăzi (duminică) să nu se ajungă la niciun rezultat", a declarat Merkel la sosirea la summit pentru o nouă zi de negocieri pe care ea a calificat-o drept "decisivă".

Principalele obstacole apărute pe parcursul negocierilor din cadrul summitu-lui care a început vineri au vizat raportul dintre subvenţii şi împrumuturi în cadrul planului de relansare, regulile de guvernanţă şi criteriul statului de drept. Prim-ministrul olandez Mark Rutte solicită ca guvernanţa fondului de redresare să stipuleze că subvenţiile acordate statelor afectate de criză să fie aprobate în unanimitate de statele membre, în vreme ce cancelarul austriac Sebastian Kurz nu a fost de acord cu alocarea de 500 de miliarde de euro sub formă de subvenţii, conform caleaeuropeană.ro.

Sâmbătă, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a venit cu o nouă propunere privind pachetul compus din fondul de redresare economică şi bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, principala modificare constând în relocarea a 50 de miliarde de euro în cadrul planului de relansare către împrumuturi disponibile pentru statele membre, conform Bloomberg.

În aceste condiţii, valoarea totală a fondului de relansare economică rămâne la 750 de miliarde de euro, distribuite astfel: 450 de miliarde de euro care vor fi disponibile sub formă de subvenţii, iar 300 de miliarde de euro vor putea fi accesate ca împrumuturi. În propunerile iniţiale, atât ale lui Michel, cât şi ale Comisiei Europene, dimensiunea financiară a subvenţiilor era de 500 de miliarde de euro, iar cea a creditelor de 250 de miliarde de euro. Totodată, anvelopa totală a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 rămâne la 1.074 de miliarde de euro, aşa cum a propus şeful Consiliului European săptămâna trecută, conform caleaeuropeană.ro.

Cu toate acestea, reuniunile de sâmbătă s-au dovedit neconcludente, pe agenda elementelor divergente fiind inclusă şi condiţionarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, o condiţionalitate pe care Ungaria şi prim-ministrul Viktor Orban o resping cu fermitate. De altfel, Ungaria a venit cu o propunere de modificare a textului documentului negociat prin care elimina prevederile referitoare la statul de drept, un aspect de asemenea greu de acceptat de Olanda, dar şi de Germania sau Franţa, informează caleaeuropeană.

Surse diplomatice au afirmat pentru Politico Europe că Angela Merkel şi Emmanuel Macron nu sunt de acord să diminueze sub 400 de miliarde de euro anvelopa destinată subvenţiilor în cadrul planului de relansare. Aceste subvenţii ar urma să fie acordate cu precădere ţărilor cele mai afectate de criză.

Între statele cele mai afectate se află Italia, care prin vocea prim-ministrului Giuseppe Conte a încercat să prezinte potenţiale soluţii, respingând totodată insistenţa omologului său olandez privind o regulă a unanimităţii şi implicarea Consiliului European în procesul tehnic şi birocratic de acordare a subvenţiilor.

Premierul Greciei îndeamnă la un acord asupra planului de relansare economică UPDATE

Premierul grec Kiriakos Mitsotakis şi-a exprimat duminică speranţa că în cea de-a treia zi a summitului liderilor UE să se reuşească depăşirea divergenţelor şi să se ajungă la un acord asupra pachetului de stimulente pentru a relansa creşterea economică a blocului comunitar în contextul pandemiei de coronavirus, informează Reuters, citată de Agerpres.

"Ne confruntăm cu o criză economică fără precedent şi pur şi simplu nu ne putem permite să apărem divizaţi sau slabi", a spus Mitsotakis.

• Premierul ungar Viktor Orban acuză Olanda că vrea să "pedepsească financiar" Ungaria

Premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat duminică pe omologul său olandez că vrea să "pedepsească financiar" Ungaria, insistând pe legătura dintre statul de drept şi acordarea de ajutoare europene prevăzute în planul de relansare, asupra căruia negocierile bat pasul pe loc, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Nu ştiu din ce motiv personal premierul olandez mă detestă pe mine sau Ungaria. Însă el atacă atât de dur. Şi el spune foarte clar că din cauza faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă statul de drept, că ea trebuie să fie pedepsită financiar", a declarat Viktor Orban de la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o condiţionare directă între alocarea de ajutoare europene prevăzute în fondul de relansare - asupra căruia UE încearcă să ajungă începând de vineri la un acord în cadrul unui summit - şi statul de drept. Ungaria, Polonia şi Slovenia se opun unei asemenea condiţionări. Budapesta estimează că există alte mecanisme în tratate pentru a garanta statul de drept. De altfel, Ungaria este vizată de o procedură de sancţionare în baza "articolului 7", declanşată de Parlamentul European şi care este în continuare în curs. Mai multe audieri au avut loc în Consiliul de miniştri pentru a discuta asupra situaţiei din Ungaria, însă nu a fost luată nicio decizie.

Poziţia lui Mark Rutte "nu este acceptabilă", potrivit lui Orban, pentru că procedura în curs nu a dus deocamdată la nişte concluzii cu privire la statul de drept în Ungaria. Premierul ungar i-a cerut de asemenea preşedinţiei germane a UE să "ofere garanţii că membrii Consiliului UE vor negocia şi vor lua o decizie".

"Vă rog să o faceţi. În loc să creaţi un nou mecanism, terminaţi ceea ce noi avem deja şi ce a fost iniţiat, luaţi o decizie asupra Ungariei imediat ce va fi posibil", a pledat el. Potrivit lui, crearea unui nou mecanism ar necesita "săptămâni de negocieri", pentru că ar trebui modificate tratatele.

• Premierul bulgar susţine corelarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că susţine ţările membre ale Uniunii Europene care în discuţiile de la summitul de la Bruxelles privind planul de relansare economică au afirmat că doresc corelarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, transmite duminică dpa, conform Agerpres.

"'Aseară (sâmbătă seară) i-am sprijinit într-o manieră foarte fermă pe acei colegi care au vorbit în favoarea statului de drept'', a spus Borisov duminică, înaintea unei noi sesiuni a Consiliului European extraordinar început vineri. Totuşi, el a adăugat că ar trebui să se ajungă la "'un compromis'' la actualul summit UE pentru a răspunde astfel şi îngrijorărilor exprimate de alte state membre. În schimb, premierul ungar Viktor Orban este unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai ideii condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, el susţinând că un astfel de mecanism automat ar presupune modificarea tratatelor UE. De partea sa, cancelarul austriac Sebastian Kurz a recunoscut că mai este "'un drum lung de parcurs'' privind ajungerea la un acord asupra planului de relansare economică, în pofida progreselor înregistrate. "'Cred că este posibil să se ajungă la un acord la acest summit, dar, deşi este a treia zi, încă este un drum lung de parcurs'', a spus Kurz.

Summitul special al UE, dedicat negocierii bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027 şi Planului european pentru relansare economică, era prevăzut să se încheie sâmbătă, dar lipsa unui acord între Cei 27 a dus la prelungirea cu o zi a reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles. Principalele puncte de divergenţă repartizarea granturilor şi a împrumuturilor şi condiţiile de acordare a fondurilor respective, cel mai reticent fiind grupul ţărilor "'frugale'' (Austria, Olanda, Suedia, Danemarca).