Preşedintele Xi Jinping ocupă prim-planul summitului G20 din insula indoneziană Bali, unde toţi liderii prezenţi acolo doresc să-l întâlnească la reuniuni bilaterale, relatează AFP, potrivit Agerpres.
''Există o listă de aşteptare pentru a se întâlni cu el'', afirmă surse diplomatice de la summit, unde Xi Jinping a venit consolidat după Congresul Partidului Comunist Chinez care i-a asigurat un nou mandat de cinci ani şi după ce aproape trei ani a evitat din cauza pandemiei COVID-19 plecările din China.
Întrevederea cu omologul său american Joe Biden, care a permis atenuarea tensiunilor bilaterale între SUA şi China, a fost urmată de un maraton de întâlniri ale liderului chinez. ''Summitul Biden-Xi a adus speranţa că cele două puteri sunt de acum înainte dispuse să trateze pe un plan diferit responsabilităţile lor mondiale şi diferendele bilaterale'', constată Danny Russel, fost înalt funcţionar în Departamentul de Stat al SUA, în prezent vicepreşedinte al Asia Society Policy Institute din New York.
Însă Xi Jinping nu a făcut compromisuri cu interesele fundamentale ale Chinei. El i-a amintit astfel lui Joe Biden că Taiwanul este ''prima linie roşie care nu trebuie trecută în relaţiile sino-americane''.
În plus, preşedintele chinez nu şi-a schimbat poziţia cu privire la Ucraina şi nici de această dată nu a condamnat public agresiunea rusă contra acestei ţări.
Pe de altă parte, absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin de la summitul G20 l-a scutit pe Xi Jinping de nevoia de a manevra, chiar şi timid, între sprijinul pentru Rusia şi condamnarea unanimă acestei ţări de către Occident.
Totuşi, Casa Albă a menţionat că Biden şi Xi au căzut de acord ''asupra faptului că un război nuclear nu ar trebui dus niciodată şi niciodată nu poate fi câştigat'', mesaj interpretat ca o atenţionare adresată Moscovei, deşi din comunicatul oficial chinez lipseşte o astfel de menţiune referitoare la armele nucleare.
Pe ansamblu, ''imaginea pe care Xi încearcă să o proiecteze la acest G20 este cea a unei Chine conflictuale, dar care este mai degrabă o entitate rezonabilă, capabilă să gestioneze chestiunile mondiale în mod responsabil'', rezumă Andrew Small, analist la German Marshall Fund.
Printre liderii cu care Xi Jinping a mai avut întâlniri bilaterale la summitul G20 se numără preşedinţii francez Emmanuel Macron, sud-african Cyril Ramaphosa, sud-coreean Yoon Seok-youl şi gazda summitului, preşedintele indonezia Joko Widodo, precum şi premierii australian Anthony Albanese, olandez Mark Rutte, spaniol Pedro Sanchez şi italian, Georgia Meloni. O întrevedere cu premierul japonez Fumio Kishida se află pe agenda lui Xi la summitul APEC ce va avea loc joi şi vineri în Thailanda.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.11.2022, 18:46)
Xi Jinping curtat de toata lumea,
are energie ieftina si materii prime rusesti,
forta de munca ieftina,technologie si comert beton,
deja nu mai este "comunist" si "nedemocratic"
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de antonim în data de 15.11.2022, 20:38)
Propagandist sovietic, fără SUA, Xi Pingpong nu mai are accces la piețe, iar toată industria aia minunată crapă.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.11.2022, 21:00)
Remarca slaba si fara argument real
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de antonim în data de 15.11.2022, 21:24)
Și cine garantează schimburile mondiale dacă nu SUA? Și cui ar vinde china dacă va continua deglobalizarea și fiecare stat își ia jucăriile industriale înapoi? Xi Pingpong s-a prins. De al tine n-am speranțe.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.11.2022, 01:43)
Occidentul a mutat o buna parte a industriei
in China fiindca:
- impozite mult mai mici
- forta de munca mult mai ieftina ca in occident
- energie si materii prime incomparabil mai ieftine
- legislatie de calitate si comerciala permisiva
- profit mai mare