Supa reîncălzită

Reintroducând tema "adevăratului" uninominal pe agenda parlamentară, dar şi pe cea media, PDL sugerează atât o strategie de comunicare electorală, cât şi o tactică de contracarare a adversarilor. Când Theodor Stolojan declară că eventuala adoptare a proiectului privind "votul uninominal în două tururi" nu va afecta data alegerilor, nu doar confirmă interesul PDL pentru schimbarea regulilor chiar în timpul jocului - căci procesul electoral se desfăşoară deja - dar deschide un nou front de confruntare cu PNL, PSD şi UDMR. Dincolo de aparenta inconsecvenţă dintre poziţia PDL din martie 2008 când legea electorală era votată şi cea de acum când este contestată, formula ambiguă "vot uninominal în două tururi" ascunde o mai veche preferinţă a PD pentru un sistem majoritar absolut (folosit în UE doar în Franţa) care însă are drept consecinţă faptul că cei ce votează împotriva câştigătorului nu vor fi reprezentaţi în legislativ. Dar, ceea ce intrigă cel mai mult în noua tentativă de reîncălzire a supei uninominale este asocierea cu PRM.

Deloc surprinzător, PRM a depus săptămâna trecută la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel din Bucureşti o contestaţie privind hotărârea de guvern privind colegiile uninominale. Pe de altă parte, şi aceasta este contrar poziţiei adoptate de multă vreme îndelungată, PRM a votat în comisia de administraţie de la Camera Deputaţilor în favoarea unui sistem majoritar "uninominal", şi anume chiar a celui propus de PDL. Ori, acest eveniment ar putea fi privit că unul care se înscrie într-o serie inaugurată cu cedarea postului de vicepreşedinte al Senatului către Corneliu Vadim Tudor. Să încerce oare PDL doar să scape din izolarea parlamentară în care a fost împins de coaliţia antiprezidenţială printr-o tactică riscantă, dar oarecum inevitabilă, sau să fi optat pentru o strategie de campanie în care accentul va cădea pe temele "naţionale" sau "patriotice" şi în care PRM îşi va avea rolul său?

Oricare ar fi motivul acestor stranii coincidenţe PDL nu reuşeşte să explice apropierea repetată, fie şi accidentală, a unui partid democratic de o organizaţie cu nedisimulate tendinţe extremiste. Dar - trecând peste schimbarea regulilor în timpul procesului - ideea că adoptarea unei noi legii electorale, bazată pe o filosofie contrară legii votate acum abia o jumătate de an, nu va bulversa spectrul politic şi nu va conduce automat la amânarea alegerilor e cel puţin ciudată. Căci odată această nouă lege votată întregul proces electoral început cu anunţarea datei alegerilor trebuie reluat de la capăt. Să fie doar interesul de a transforma din nou tema adevăratului "uninominal" într-un subiect de campanie, ca la alegerile europene de anul trecut? Ori poate, aşa cum afirmă detractorii PDL, acest partid a realizat că legea votată în martie 2008 nu îl favorizează şi încearcă să o blocheze? Până la declaraţia de sâmbăta a lui Theodor Stolojan ultima ipoteză părea puţin probabilă, căci niciun lider PDL nu se pronunţase în favoarea schimbării legii abia votate în primăvară, ci din contră, ceruseră explicit şi fără ambiguitate aplicarea sa. Acum însă cutia Pandorei a fost deschisă şi PDL este dator să lămurească situaţia.