SUPLIMENT EDUCAŢIA - DE LA TABLĂ LA TABLETĂ COVID-19 forţează un miliard de copii să părăsească sistemul educaţional

COVID-19 se transformă într-o situaţie de urgenţă pentru educaţia globală. Milioane de copii, în special cei din clasa cea mai săracă şi fete tinere, riscă să piardă oportunităţile de învăţare care le-ar putea transforma viaţa, potrivit Forumului Economic Mondial.

Ţinând cont că educaţia este atât de strâns legată de prosperitatea viitorului, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea sănătăţii, un regres pe această scară ar submina progresul ţărilor, consolidând inegalităţile deja extreme, arată o analiză a Forumului. Totuşi, această urgenţă nu a fost încă înregistrată pe agenda de răspuns în faţa pandemiei.

"Deciziile de carantinare şi izolare au scos mai mult de un miliard de copii din şcoli, la nivel global. Pentru aproximativ 500 de milioane, aceast lucru înseamnă că aceştia nu au mai primit deloc educaţie", informează sursa citată.

Un sondaj Salvaţi Copii din India a constatat că două treimi dintre copii au oprit toată activitatea educativă pe timpul carantinei. Pericolul constă acum în faptul că şcolarizarea pierdută, sărăcia crescută a copiilor şi reducerile bugetare profunde vor duce la inversări fără precedent în educaţie.

Forumul Economic Mondial arată: "Aceasta este o situaţie de urgenţă pentru o criză preexistentă. Chiar înainte de pandemie, 258 de milioane de copii au renunţat la şcoală, iar progresele către educaţia universală au încetat. Acum, sărăcia crescută poate duce la ieşirea definitive din sistemul educational a zece milioane de copii. Mulţi dintre aceştia riscă să fie obligaţi la muncă de la vârste fragede sau la căsătorie timpurie (în cazul fetelor adolescente). Între timp, nivelurile de învăţare pre-pandemică deja abismale, care au lăsat jumătate din toţi copiii din ţările în curs de dezvoltare în imposibilitatea de a citi o propoziţie simplă până la sfârşitul şcolii primare, s-au înrăutăţiţi".

De altfel, cercetările asupra impactului cutremurului din 2005 din Kaşmir, Pakistan, surprind riscul la care este supus învăţământul. Şcolile au fost închise, atunci, timp de trei luni. Când s-au redeschis, activitatea şi prezenţa în sălile de clasă au fost reluate rapid. Însă, patru ani mai târziu, copiii cu vârste între trei şi 15 ani care trăiau cel mai aproape de zona în care a avut loc catastrofa, pierduseră echivalentul a 1,5 ani de învăţare. Aplicat la o scară largă, reultatul poate oferi o imagine despre despre ceea ce este în joc.

Educaţia împuterniceşte oamenii, reduce sărăcia şi îmbunătăţeşte sănătatea, iar capitalul uman pe care îl generează modelează destinul ţărilor. Educaţia pierdută va eroda acel capital, plasând efectiv Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din 2030 dincolo de acoperire, notează sursa citată.

"Guvernele ar trebui să investească acum pentru a preveni un astfel de dezastru. Din păcate, bugetele educaţiei stau sub semnul de recesiunii şi al diversiunii cheltuielilor publice - şi a ajutorului internaţional - pentru îngrijirea sănătăţii şi redresarea economică. Drept urmare, guvernele din ţările cu venituri mici şi medii ar putea ajunge să cheltuiască cu 77 de miliarde de dolari mai puţin decât era planificat pentru educaţie în următoarele 18 luni", mai arată analiza Forumului.

Campania Salvaţi Educaţia globală, Salvaţi Copiii a stabilit o agendă în trei părţi pentru recuperarea sistemului educaţional. Potrivit acesteia, prima prioritate este de a menţine activ învăţământul în timpul blocajelor. "Guvernele ar trebui să facă tot posibilul pentru a ajunge la copii prin intermediul programelor de radio, TV şi iniţiative de învăţare la distanţă. Ţări precum Etiopia, Uganda şi Burkina Faso au dezvoltat programe naţionale ambiţioase de învăţământ la distanţă. Ei şi alţii au nevoie de mai mult sprijin donator pentru a implementa aceste programe la scară largă", potrivit campaniei citate.

În al doilea rând, pandemia creează o oportunitate de a aborda criza educaţiei la un nivel mai larg. "Prea mulţi copii primesc o educaţie precară, din cauza aplicării rigide a programelor şcolare de învăţământ. Fiecare copil care se întoarce la şcoală ar trebui să fie supus unei evaluări de învăţare care să vizeze identificarea celor care au nevoie de sprijin", mai susţine Campania Salvaţi Educaţia globală, Salvaţi Copiii.

În al treilea rând, o finanţare internaţională crescută este esenţială. Majoritatea ţărilor cele mai sărace din lume, în special în Africa, au intrat în declinul economic cu un spaţiu fiscal limitat. Această marjă se micşorează acum pe măsură ce recesiunea şi problemele legate de datoriile externe se intensifică. Guvernele din ţările bogate au răspuns crizei COVID-19 lansând manualele de politică fiscală şi monetară şi subscriind planuri naţionale de recuperare ambiţioase. Aceştia ar trebui să fie la fel de îndrăzneţi în sprijinirea educaţiei în ţările în curs de dezvoltare, consideră campania.

Potrivit Formului Economic, Comisia pentru educaţie a pledat pentru instituirea unei facilităţi internaţionale de finanţare pentru educaţie, care să ofere garanţii de împrumut, permiţând astfel Băncii Mondiale şi altor instituţii să împrumute ieftin pe pieţele internaţionale şi să acorde fonduri ţărilor în curs de dezvoltare. Fiecare 1 dolar de garanţii în cadrul acestei scheme ar putea debloca 4 dolari pentru finanţarea educaţiei. Această abordare, care ar include evaluări riguroase de sustenabilitate a datoriilor din ţările beneficiare, ar putea mobiliza resurse la scară proporţională cu criza.

Impactul COVID-19 poate fi măsurat urmărind ratele de infecţie şi decesele. eEfectele economice ale noului virus pot fi evaluate în ceea ce priveşte scăderea PIB, şomaj mai mare şi creşterea datoriei publice. Situaţia de urgenţă în educaţie, însă, este mai puţin vizibilă pentru factorii de decizie, dar va lăsa milioane de copii din cele mai sărace ţări din lume cu cicatrici ale oportunităţilor diminuate pentru tot restul vieţii.