SUPLIMENT EDUCAŢIA - DE LA TABLĂ LA TABLETĂ "Societatea românească a păstrat o reticenţă faţă de învăţământul online"

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemul de educaţie, în acest moment?

Costel Negricea: Sub impactul generat de pandemia de SARS-COV-2, incertitudinea evoluţiilor viitoare, pe termen scurt şi mediu, pare să fie cea mai mare provocare. Este încă prematur să ne pronunţăm cu privire la toate transformările care vor fi generate de contextul actual, dar este evident că modelele educaţionale vor fi obligate să integreze, cât mai rapid, unele dintre transformările determinate de actualul context.

Lăsând la o parte contextul actual, instabilitatea legislativă sau aceea a politicilor publice în domeniul educaţiei, şi nu numai, a reprezentat o constantă a ultimelor decenii, în România, fapt care a determinat instituţiile de învăţământ să îşi adapteze permanent strategiile la un mediu de lucru destul de instabil. În opinia noastră, principalele provocările ale învăţământului superior rămân natalitatea scăzută, de după 1990; abandonul şcolar ridicat şi inegalitatea de şanse, în special pentru copii din mediul rural sau pentru cei care provin din familii cu potenţial financiar redus; migraţia economică semnificativă, manifestată preponderent în ultimele două decenii; finanţarea scăzută/subfinanţarea, la nivel de sistem; calitatea, uneori îndoielnică, a unora dintre procesele educaţionale/instituţiile de educaţie.

Reporter: Credeţi că experienţa ultimelor luni va schimba modul în care se face educaţie? Predarea online poate reprezenta o soluţie pe termen lung?

Costel Negricea: Fără îndoială, chiar şi după încheierea acestei perioade pandemice (care sperăm să dureze cât mai puţin posibil) o serie de elemente utilizate acum - mai mult ca răspuns la aceste împrejurări - vor fi preluate, adaptate şi îmbunătăţite permanent, în cadrul modelului educaţional ce va defini perioada post-pandemie. În egală măsură, modelele de educaţie şi training de tipul celor furnizate de platforme precum Coursera sau Khan Academy nu mai sunt tocmai o noutate pentru zilele noastre şi chiar şi în România există destule universităţi care, la o scară mai mică, testau/utilizau astfel de modele. Desigur, societatea românească a păstrat o oarecare reticenţă faţă de învăţământul online din cauza unor experienţe negative din trecut, dar contextual actual este total diferit şi nu ideea de învăţământ online a fost problema în acele cazuri în care învăţământul online a fost asociat cu o calitate redusă a procesului educaţional.

Universitatea Româno-Americană a derulat pentru aproape un deceniu, începând cu anul 2007, un program de MBA, oferit în România în parteneriat cu o universitate americană şi care se baza pe un model hibrid de educaţie, în care o parte a cursurilor erau în sistem clasic (faţă în faţă), o parte erau în format videoconferinţă, iar o a treia parte erau activităţi didactice desfăşurate online. Este foarte posibil ca, pe termen mediu, un sistem hibrid de educaţie să fie soluţia adoptată ca răspuns la contextul actual, generat de pandemie.

Reporter: Cum apreciaţi că au făcut faţă, atât cadrele didactice, cât şi studenţii, provocărilor majore produse de pandemie?

Costel Negricea: Răspunsul scurt ar fi "foarte bine". Acum, explicând mai în detaliu, am spune că la nivel instituţional ne-am adaptat destul de rapid - în aproximativ două săptămâni - la utilizarea Microsoft Teams, iar colegii şi studenţii s-au adaptat bine, uneori chiar remarcabil de bine. A fost vorba şi de un proces reciproc de învăţare şi ajutorare, în ceea ce priveşte facilităţile tehnice conferite de această platformă educaţională, fiind organizate training-uri pentru toţi cei implicaţi şi au fost realizate o multitudine de întâlniri, mai mult sau mai puţin tehnice, nu doar cu partenerii de la Microsoft, ci şi cu alte companii implicate.

Reporter: La Universitatea pe care o conduceţi, se va reduce numărul de studenţi la cursuri? Dacă da, acest lucru presupune un număr mai mare de cadre didactice, săli de clasă şi personal auxiliar? Este pregătită Universitatea în acest sens?

Costel Negricea: În măsura în care modalitatea de reluare a cursurilor, în noul an universitar, va fi una care va presupune o anumită formă de distanţare a persoanelor existente în spaţiile închise, Universitatea Româno-Americană dispune atât de resursele umane, cât şi materiale, pentru a face faţă cu succes, în cazul implementării unui astfel de scenariu, cu atât mai mult cu cât a fost şi în perioada aceasta, unul dintre scenariile luate în calcul şi pentru care au fost deja făcute pregătiri.

Reporter: Se vorbeşte constant de reforme şi investiţii... ce lipseşte în acest moment pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie: personal calificat, voinţă, bani?

Costel Negricea: Probabil că lipseşte câte puţin din fiecare categorie, nu neapărat în proporţii egale, dar fără îndoială că cel mai uşor este să dăm vina pe lipsa banilor, care este un fapt real, dar nu este singurul impediment, ca urmare, dacă vor exista voinţa şi determinarea necesare pentru atingerea unor obiective foarte clare, pe termen lung, atunci cu certitudine că se vor găsi şi resursele financiare necesare şi oamenii potriviţi.

Reporter: Au fost făcute modificări ale taxelor în noul context?

Costel Negricea: Pentru noul an universitar nu au fost avute în vedere creşteri de taxe, ele rămânând la nivelul din anul universitar curent. În plus, au fost acordate facilităţi suplimentare în sensul amânărilor la plată sau reducerilor de taxe, tocmai pentru a veni în întâmpinarea potenţialelor probleme ale studenţilor/candidaţilor, generate fie de pierderea locurilor de muncă, fie de posibile probleme de sănătate, fie de alte dificultăţi financiare adiacente.

Dincolo de cele menţionate anterior, Universitatea Româno-Americană păstrează deschisă opţiunea locurilor fără taxă pentru 20% dintre studenţii înmatriculaţi la studii universitare de licenţă şi 10% dintre studenţii înmatriculaţi la studii universitare de masterat, cu precizarea că această competiţie încă este deschisă, pentru anul universitar 2020- 2021, deoarece clasamentul final va fi stabilit abia în primele zile ale lui octombrie, după ambele sesiuni de admitere (iulie şi septembrie) şi după înmatricularea tuturor candidaţilor.

Reporter: Care este oferta în acest an şi cum decurg înscrierile?

Costel Negricea: Oferta educaţională este similară cu cea din anul anterior, iar numărul de admişi şi respectiv înmatriculaţi se păstrează pe un uşor trend ascendent, din perspectiva numărului de candidaţi raportat la numărul de locuri scoase la concurs, cu specializările "Informatică economică" şi "Kinetoterapie şi motricitate specială", în prim plan.

Reporter: Sunt mai căutate cursurile de învăţământ la distanţă?

Costel Negricea: Ne-ar fi dificil să răspundem la această întrebare, deoarece, momentan, universitatea noastră nu are programe de studii la forma de "învăţământ la distanţă", dar explorăm o astfel de posibilitatea în viitorul apropiat, iar unele dintre elementele create în contextul actual ne vom strădui să le integrăm în procesul educaţional standard, desigur şi în raport de exigenţele standardelor de acreditate.

Reporter: Vă mulţumesc!