SUPLIMENT INFRASTRUCTURA "Sustenabilitatea materialelor - viitor criteriu în procedura de atribuire a achiziţiei"

Reporter: Compania Naţională de Investiţii Rutiere a fost înfiinţată în anul 2016, dar a devenit operaţională abia în anul 2023. Aveţi un an de la operaţionalizare, dar nu aveţi încă schema de personal completă, şi totuşi aţi preluat câteva proiecte importante. Care este situaţia în acest moment?

Gabriel Budescu: Teoretic CNIR a devenit operaţională în 2023 când a fost numit primul director interimar, care din păcate nu a avut o activitate foarte bună. Eu am preluat mandatul în 27 martie 2024 şi de atunci am reuşit aprobarea primului buget al companiei şi astfel am putut să mergem mai departe cu achiziţiile, dotări, calculatoare, angajare de personal şi tot ce mai era necesar, inclusiv preluarea proiectelor de la CNAIR. La ora actuală avem 55 de angajaţi şi avem primele opt proiecte pe care urmează să le derulăm în diferite etape de preluare şi ne dorim în maxim o lună să lansăm proiectare şi execuţie pentru drumul expres Focşani-Brăila, urmând ca ulterior să venim cu sectoarele din zona de munte a autostrăzii A8. Apoi o să lansăm şi proiectarea pentru drumul expres Bucureşti-Giurgiu, al cărei caiet de sarcini este deja pus în dezbatere publică. Între timp, probabil vom prelua de la CNAIR şi sectorul de autostradă Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi atunci o să lansăm şi acolo proiectare şi execuţie, sectorul de autostradă Bacău-Piatra Neamţ, autostrada Ploieşti-Braşov şi toate proiectele pe care le avem alocate prin ordin de ministru.

Reporter: Ce înseamnă preluarea efectivă a acestor proiecte de la CNAIR la CNIR? Cât durează acest proces de preluare a documentaţiei?

Gabriel Budescu: Este un proces destul de anevoios, funcţie de etapa fiecărui proiect. De exemplu, la drumul expres Focşani-Brăila colegii de la CNAIR ne-au pus la dispoziţie doar studiul de fezabilitate în format electronic. Dânşii trebuie să închidă proiectul la faza de studiu de fezabilitate, să renunţe la proiectul tehnic, pentru că astea sunt condiţiile contractuale, nu e o alegere. Dacă ei fac aceste lucruri, noi lansăm la licitaţie proiectarea şi execuţia. Dacă nu, vom face noi ultimele plăţi către prestator şi renunţarea la partea de proiect tehnic. Dar trebuie ca CNAIR să ne transmită în scris acest lucru, potriviut trasabilităţii documentelor. Noi, la ora actuală, nu avem niciun document original, ci doar documente scanate şi puse în cloud. La secţiunea de munte Târgu Mureş-Târgu Neamţ din A8 este aceeaşi problemă. Avem studiu de fezabilitate pus la dispoziţie electronic, încă nu am preluat nimic pe hârtie; probabil că vom prelua în curând. La Bacău-Piatra Neamţ, avem studiu de fezabilitate pus la dispoziţie în mod electronic, dar din ce am verificat mai lipsesc chestii din el, de exemplu documentaţia pentru expropriere nu este finală, nu sunt toate unităţile adminis­trativ-teritoriale acolo, nu sunt sem­nate listele. Pentru Târgu Neamţ- Iaşi-Ungheni s-a făcut o derogare de la ordinul de ministru şi am stabilit să preluăm studiul de fezabilitate după ce se aprobă indicatorii tehnico-economici prin hotărâre de guvern. Aici se va promova proiectare şi execuţie la achiziţia publică. Pentru drumul expres Filiaşi-Târgu Jiu, colegii de la CNAIR vor lansa licitaţia de proiectare şi execuţie şi noi vom prelua în momentul în care se semnează. Aici CNAIR trebuie să clarifice dacă aşa cum ar fi normal lansează la licitaţie şi partea de supervizare şi se ocupă şi de exproprieri. Dacă nu, va trebui să ne ocupăm noi cumva, să splităm proiectul în două. În ceea ce priveşte autostrada Ploieşti-Braşov, va trebui să preluăm proiectul din mers. Aici s-au făcut studii geotehnice pe 2 sectoare din 12, iar la ora actuală din câte ştiu eu nu se lucrează. Aşteptăm situaţia la zi, am făcut observaţii asupra documentaţiei pe care CNAIR ne-a trimis-o şi va trebui să chemăm prestatorul să facem un act adiţional să preluăm acest obiectiv.

• Finalizarea tronsonului montan din A8, estimată pentru anul 2030

Reporter: Când estimaţi că vor demara lucrările în zona montană a A8?

Gabriel Budescu: Mi-e greu să spun când vor începe. Eu vreau în luna octombrie să lansăm primul tronson, prima licitaţie promovată de noi. Apoi va fi o perioadă de proiectare destul de lungă, peste un an, şi trebuie să gândim un mecanism cu privire la condiţiile geotehnice, să dăm posibilitatea viitorului prestator să îşi confirme studiile geotehnice, să vină cu alte propuneri dacă este cazul sau nu şi o să realizăm o matrice a riscurilor în care vom introduce riscul geotehnic. Să vedem cât ne asumăm noi, cât îşi asumă viitorul prestator. Trebuie să fim foarte atenţi la condiţiile contractuale, să fie unele echilibrate ca să nu ne trezim că atribuim un contract şi după aia se blochează sau va trebui să îl reziliem.

Reporter: Dar ne puteţi da un termen maxim? Anul 2030?

Gabriel Budescu: Da. Cam acolo se duce termenul maxim la ora actuală, anul 2030 cu tot cu execuţie pentru tronsoanele din zona montană.

Reporter: Drumul expres Focşani-Brăila va continua drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila? Viitorul drum expres va avea des­cărcarea în apropierea Podului de la Brăila?

Gabriel Budescu: Drumul va avea descărcare în DN23, lângă Brăila. Practic conexiunea între drumurile expres Focşani-Brăila şi Buzău-Brăila va fi un nod de mare viteză între cele două drumuri, care ulterior va merge către accesul către pod şi mai departe către Tulcea şi Constanţa. Noduri dintre cele două drumuri expres este prins în proiectul Focşani-Brăila, dar conexiunea către pod este prinsă în proiectul Buzău-Brăila, deoarece acest proiect este finanţat din fonduri europene, pe planul de acţiune cu asistenţă Jaspers, iar dânşii au o modalitate aparte de analiză. Ei analizează proiectele la nivel de coridor de transport, vor să vadă efectul asupra coridorului şi atunci s-a analizat un coridor Buzău-Brăila-Tulcea-Constanţa pentru tot ce înseamnă soluţii tehnice, trafic, etc.. Noi, pe Focşani-Brăila, care e finanţat din bugetul de stat, ne-am oprit la nodul cu drumul expres Buzău-Brăila, inclusiv nodul, dar pentru funcţionarea lui avem în vedere o descărcare la DN23A fix lângă Brăila, aproape de centura oraşului, care va funcţiona până când va fi gata şi drumul expres Buzău-Brăila.

Reporter: Aveţi fonduri pentru plata execuţiei lucrărilor pentru proiectele care sunt finanţate strict din bugetul de stat? Sau vă gândiţi pentru unele, cum este de exemplu autostrada Braşov-Ploieşti la soluţia parteneriatului public-privat?

Gabriel Budescu: Luăm în calcul orice formă de finanţare, inclusiv parteneriatul public-privat. Este normal să analizăm tot ce poate însemna finanţare pentru o lucrare şi să punem guvernului pe masă studiile în care să arătăm de unde poate fi finanţat fiecare proiect: din bugetul de stat, din fonduri europene, din parteneriat public-privat, dintr-un mix de finanţare. Am avut o întâlnire cu parteneri din SUA, Polonia şi Cehia la Praga, şi am constatat că în SUA parteneriatul public-privat e un mix de fonduri: intră şi fonduri private, şi fonduri de stat, intră şi guvernul, şi privatul, şi autorităţile locale. Sunt 7 sau 8 finanţatori care intră în acest mix, nu ca la noi unde parteneriatul public-privat a fost tratat până acum doar între stat şi privat. Eu cred că este de viitor finanţarea prin parteneriat public-privat, dar trebuie să gândim şi legislaţia de aşa natură încât să fie una corectă şi trebuie să ne adaptăm un pic ca şi autorităţi contractante. De exemplu, colegii din SUA sunt mult mai deschişi, au putere de decizie şi nu pleacă întotdea­una de la suspiciunea că cineva are un interes.

• Soarta drumului Craiova-Alexandria depinde de valorile de trafic înregistrate după inagurarea drumului expres Craiova-Piteşti

Reporter: Revenind la drumurile expres, aţi menţionat mai sus Bucureşti-Giurgiu. Ne puteţi oferi mai multe amănunte?

Gabriel Budescu: Va fi drum expres sau autostradă; rămâne de văzut, în funcţie de trafic. E foarte probabil să iasă autostradă.

Reporter: Aveţi de gând să realizaţi şi o legătură rutieră rapidă între Alexandria şi Craiova?

Gabriel Budescu: Colegii de la CNAIR au în lucru Bucureşti-Alexandria, dar Alexandria-Craiova încă nu a fost promovat, dar în momentul în care va fi finalizat drumul expres Cariova-Piteşti şi vom vedea exact valorile de trafic atunci se va putea face o modelare reală pe modelul naţional de transport şi vom şti ce trafic ar mai veni de la Craiova spre Alexandria şi ulterior spre Giurgiu, respectiv Bucureşti. Vom vedea atunci care va fi rentabilitatea unui astfel de drum. Dacă am fi plecat în acelaşi timp cu proiectele Craiova-Piteşti şi Alexandria-Craiova, cele două ar fi intrat cumva în competiţie, pentru că erau două drumuri care ar fi venit dinspre estul ţării spre Craiova şi era posibil ca şi Comisia Europeană să comenteze pe partea de finanţare.

Reporter: Pentru A8, aţi estimat că lucrările în zona montană vor fi gata în 2030. Pentru autostrada Braşov-Ploieşti aveţi vreo estimare?

Gabriel Budescu: Nu am nicio estimare pentru că nu am văzut încă toată documentaţia. Vreau să văd ce a făcut prestatorul de când am plecat eu din CNAIR, cât a mai avansat, dacă îşi menţine termenul - ianuarie 2025 - şi abia apoi voi putea să estimez. După ce vom prelua proiectul de la CNAIR, vom face un audit să vedem unde e, tragem linie să vedem dacă se mai încadrează în termenul contractual, dacă nu, o să facem alt grafic de execuţie.

Reporter: Ce ar favoriza derularea mai rapidă a lucrărilor de infrastructură rutieră?

Gabriel Budescu: Numărul de utilaje din teren, numărul de angajaţi, condiţiile meteo şi accesul la teren. Un factor foarte important îl reprezintă utilităţile publice, dacă sunt deviate la timp, identificate la timp. Am avut cazuri în care am crezut că am identificat toate utilităţile şi ulterior am găsit la acelaşi deţinător alte reţele.

• Staţiile de încărcare electrică, o problemă pentru noile proiecte de infrastructură rutieră

Reporter: O problemă pe noile autostrăzi şi drumuri expres este lipsa locurilor de servicii publice. Un exemplu negativ în acest sens este autostrada Bucureşti-Ploieşti. Vor mai fi inaugurate drumuri care nu au astfel de servicii?

Gabriel Budescu: Noi ne dorim ca aceste locuri să fie realizate odată cu obiectivul de infrastructură rutieră. Am discutat cu concesionarii de spaţii de servicii şi aceştia mi-au transmis că pentru realizarea unui astfel de spaţiu le ia cam 3-4 luni obţinerea tuturor autorizaţiilor necesare şi încă 3 luni realizarea spaţiului. De aceea, vreau ca la următoarele proiecte unde avem prinse spaţii de servicii să pun o clauză constructorilor, cu şase luni înainte de finalizare să aibă gata partea de platforme pe care o fac ei în spaţiu şi cu 3-4 luni înainte să permită accesul în şantier unui alt prestator care să ridice spaţiul respectiv. Mi-aş dori să dăm în trafic o autostradă cu tot cu spaţiile de servicii şi ca aceste spaţii să arate altfel. Eu am dat la prestatori pentru Bucureşti-Alexandria şi Craiova-Târgu Jiu 7-8 exemple de bună practică din alte state, şi mi-aş dori ca în cei 5-6 metri existenţi între autostradă şi spaţiul de servicii să existe un mal de pământ de vreo doi metri înălţime, înierbat şi cu pomi, care să reducă în zona spaţiului zgomotul autostrăzii din imediata apropiere. Nu mai vreau să ia cu copy-paste din normative acel trapez unde în mijloc sunt tirurile, ceva gunoaie, câini şi fără niciun pom.

Reporter: Proiectele de execuţie pentru aceste spaţii vor prevedea şi realizarea staţiilor de încărcare electrică?

Gabriel Budescu: La staţiile de încărcare este o poveste. Am încercat să discutăm cu cei de la Transelectrica că toţi îşi doresc staţii de încărcare electrică, dar trebuie să vedem unde avem resursa electrică şi la ce distanţă. Eu am încercat pe A7 când am făcut spaţiile de servicii să obţin aceste informaţii de la deţinătorii de reţele electrice, dar din păcate nu am reuşit. Am făcut cererea către Transelectrica în anul 2020 şi până în martie 2024 când am plecat din CNAIR nu am primit niciun răspuns. Ar fi fost foarte util să ştiu unde au reţea electrică şi cu ce capacitate ca să aduc spaţiile de servicii cât mai aproape. Că, dacă le pun la 25 kilometri distanţă, concesionarul va constata că nu rentabil să realizeze o astfel de staţie, din cauza costurilor prea mari pentru aducerea cablului respectiv pe o astfel de distanţă.

Reporter: Ce proiecte mai aveţi pentru viitor?

Gabriel Budescu: Pregătim documentaţia pentru drumul expres Focşani-Brăila şi am dori să schimbăm un pic abordarea pentru criteriile de atribuire. Vrem ca unul dintre criterii să fie sustenabilitatea materialelor folosite, deoarece unele dintre fabricile de ciment şi-au reconfigurat unităţile de producţie pentru a avea cuptoare electrice şi să nu mai folosească combustibili fosili. Materialele rezultate de acolo vor fi certificate ca fiind sustenabile, cu o amprentă de carbon mai mică decât în prezent. Legea permite, chiar încurajează introducerea unor astfel de criterii şi dorim să le avem în viitoarele licitaţii. Apoi va trebui să ne gândim şi la utilizarea tehnicii asfaltului reciclat, care se încadrează normelor europene privind reintroducerea reziduurilor în circuitul economic. Un alt criteriu pe care îl avem în vedere este cel social. Vrem să punem în licitaţie, să gândim un criteriu, prin care constructorii să angajeze forţă de muncă de pe plan local. Cred că forţa de muncă necalificată din fiecare zonă poate fi calificată în o lună- maximum două de către antreprenori pentru lucrările de infrastructură rutieră. Dacă le vom da la criteriu de atribuire 5 puncte în plus pentru că are minim 10% din forţa de muncă luată de pe plan local, atunci cred că antreprenorii vor fi interesaţi să facă acest lucru.

Reporter: În ceea ce priveşte activitatea CNIR, au existat discuţii în trecut că e nevoie de o companie a statului care să execute lucrări de infrastructură cu propriile utilaje şi proprii oameni. Mai e fezabilă o astfel de idee?

Gabriel Budescu: Nu. Noi suntem o companie care nu avem utilaje şi lucrăm direct cu antreprenorii. În schimb am putea să înfiinţăm la un moment dat o antrepriză de construcţii - ea a mai fost funcţională în trecut - care să fie un fel de SMURD al lucrărilor. Dacă se va dovedi că sunt lucrări aflate în stadiu avansat de execuţie, dar nu pot fi finalizate, să avem această opţiune de intervenţie pentru finalizarea în regim de urgenţă a unui sector mic din cadrul unui proiect de infrastructură.

Reporter: Vă mulţumim!