English
Sectorul construcţiilor nu a scăpat neatins de criza produsă de Coronavirus, după cum susţin specialiştii din domeniu. Activitatea din aceste segmente a încetinit şi urmează să frâneze şi mai mult, chiar după terminarea crizei, apreciază experţii consultaţi de noi.
Implicaţiile sociale şi efectele pandemiei asupra pieţei construcţiilor ar putea fi resimţite şi în anii următori, deoarece vor avea loc schimbări semnificative asupra modului de a trăi şi de a lucra, apreciază sursele citate.
În opinia lui Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, problema forţei de muncă nu se va soluţiona în perioada care urmează.
Domnia sa ne-a explicat: "Toţi spun că se va soluţiona în parte sau total problema forţei de muncă, pentru că au venit foarte mulţi români care lucrau în afara ţării. Nu este adevărat că ar fi venit foarte mulţi muncitori din construcţii, în această perioadă. Cei mai buni nu au venit, iar cei care au venit este posibil să vrea să plece înapoi, dacă nu vor găsi de lucru în România, dar vor primi de lucru în afară. Este o problemă de supravieţuire. Au venit cei care lucrau zilieri, la negru, care nu sunt cei mai calificaţi dintre lucrătorii români plecaţi în vestul Europei. Trebuie subliniat că privatul, în perioada următoare, probabil că va fi extrem de reticent şi prudent în a investi în orice fel de lucrări, inclusiv în imobiliare".
În acest context, perspectivele sunt destul de sumbre, preconizează domnia sa, adăugând: "Epidemiologii spun că în toamnă vom mai avea un val de virus, nu la fel de important ca acesta. Este foarte important cum va reporni, ulterior, economia. Perspectivele sunt destul de negre, mai ales în contextul în care o parte din proiectele imobiliare s-au oprit. Criza din 2008 a schimbat comportamente. Şi această criză va schimba comportamente, dar tabloul va fi altul, după terminarea ei".
Cei din industria producătoare de BCA consideră că acest segment nu are probleme: "Investiţiile locative merg înainte, deşi există şi dezvoltatori care şi-au întrerupt activitatea. Nevoia de materiale de construcţii se manifestă în continuare. Pe termen scurt, construcţiile rezidenţiale nu au probleme. Riscurile ar putea să apară din cauza lipsei finanţărilor. Viitorul afacerilor depinde de cât de repede vom reuşi să stopăm răspândirea virusului".
Piaţa pietrei naturale se rezumă la aproximativ 15 jucători mari, cu cifre de afaceri de la un milion de euro în sus, pentru că, altfel, apar şi dispar anual jucători foarte mulţi, apreciază Marian Brădescu Constantinescu, managing partner Piatraonline: "Sunt câţiva jucători mici care activează pe piaţă de 10-15 ani şi cei care au apărut în ultimii ani, după ce au auzit că ar fi interesant acest sector. Doar că aceştia nu au ţinut cont că este un domeniu în care trebuie să intri cu sume mari de la început. Cei care doar vor să testeze marea cu degetul nu fac mare lucru în acest domeniu, trebuie să vină din start cu un plus de valoare. Nu mai funcţionează sistemul din anii 2000 în care venea clientul, dădea avansul, cu acei bani aduceam marfă etc. Astăzi, piaţa este mai educată şi a fost dusă într-o direcţie în care doreşte să şi primească ceva - servicii în plus, rapiditate etc., iar noi trebuie să ne adaptăm pieţei.
În Italia, de exemplu, se cumpără casele vechi doar pentru că au, să spunem, o pardoseală de marmură, chiar dacă şi aceea este veche, neîntreţinută etc. Cu toate acestea, valoarea acelui imobil este crescută. La noi nu s-a întâmplat aşa ceva până acum".
Liderul acestui segment este Titanmar, compania fostului primar general Adriean Videanu, poziţia secundă deţinând-o Algabeth, o companie din judeţul Prahova, controlată de omul de afaceri Gabriel Drăghici şi de doi cetăţeni greci. Acestora le urmează Piatraonline, conform datelor din presă.
Acestea arată că, privită, însă, în ansamblu, piaţa pare destul de aglomerată, fiind disputată de companii cu cifre de afaceri mult mai mici decât cele din Top 3. "Dacă în urmă cu câţiva ani eram 50-60 de jucători pe piaţă, acum suntem aproape 300", spuneaa Mariana Constantinescu Brădescu, în urmă cu un an, explicând că 90% din jucători sunt extrem de mici, cu afaceri de câteva sute de mii de euro sau sub 100.000 de euro, 7% se situează în jurul a un milion de euro, în vreme ce doar 3% depăşesc acest prag.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
