SUPLIMENT RETAIL / CIRCA 12% Ponderea comerţului electronic în totalul retailului românesc - sub media europeană

Reporter: În ce stadiu se află comerţul după doi ani de pandemie?

Florinel Chiş: Cu excepţia unei căderi bruşte în aprilie-martie 2020, când au fost impuse măsurile de lockdown în societate, comerţul românesc în ansamblul său s-a aflat constant într-o dinamică pozitivă, fiind unul dintre motoarele creşterii din economia românească.

Pe perioada pandemiei, multe persoane care nu au mai putut pleca în vacanţă sau ieşi în oraş au experimentat schimbări majore în viaţa lor de zi cu zi, fie că vorbim de telemuncă, şcoală online sau alte măsuri impuse prin distanţarea socială, şi au descoperit totodată avantajul achiziţiilor online. Astfel, o parte din bani s-au mutat dinspre servicii spre bunuri, dinspre magazine tradiţionale spre comerţ electronic şi economie digitală în general. Mediul online le-a fost românilor deja obişnuiţi cu achiziţiile şi navigarea pe Internet un sprijin real în adresarea unora dintre provocările generate de pandemie. În plus, cei care nu au fost convinşi de achiziţiile online până la apariţia pandemiei au descoperit de-a lungul acestor ani comerţul electronic drept o alternativă rapidă, facilă, la preţ competitiv, care i-a ajutat să-şi facă viaţa mai uşoară.

Din perspectiva împărţirii între comerţul clasic şi cel electronic, pandemia a generat o nevoie de digitalizare, a împins afacerile spre transformare digitală, mai ales în rândul unor companii care au avut până atunci un plan de business cu focus pe magazine fizice. Chiar şi aşa, suntem în continuare sub media europeană la ponderea comerţului electronic în total retail, unde ne situăm în jurul a 12%, ceea ce se traduce într-un potenţial de creştere uriaş. Vedem o creştere atât din perspectiva numărului de magazine şi a gamei de produse prezente pe piaţa din România, cât şi ca volum achiziţii naţionale şi cross-border din partea clienţilor.

Reporter: Cum a evoluat cererea online, în ultimul an?

Florinel Chiş: Potrivit unui raport al Institutul Naţional de Statistică, publicat la finalul anului 2021, produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesoriile au rămas cele mai bine vândute produse online din România, cu o cotă de piaţă de aproape 74%. Acestea sunt urmate de produsele cosmetice şi de înfrumuseţare, articole sportive şi produsele electro-IT. La coada clasamentului, oarecum previzibil, sunt cărţile şi revistele.

Avem şi câteva categorii new entry care sunt pe o tendinţă clară de creştere. E vorba despre groceries, adică alimente sau băuturi comandate online din magazine, dar şi de comenzile de mâncare gătită. Această ultimă categorie s-a dovedit a fi extrem de utilă în perioada de lockdown, când a sprijinit sectorul HORECA şi a oferit o gură de oxigen multor restaurante.

Reporter: Ce perspective are retailul online, în noul context geo-politic?

Florinel Chiş: Pentru comerţul electronic din România perspectivele sunt de creştere şi consolidare, şi asta pentru că în ultimii doi ani s-a investit tot mai mult în infrastructura necesară şi o pondere semnificativ mai mare de companii româneşti au început să vândă nu doar în ţară, ci şi în străinătate. Vorbim de companii care fie au descoperit avantajele modelului de business implicat de prezenţa pe un marketplace online, fie în paralel cu o astfel de prezenţă au ales să îşi dezvolte propriul magazin online.

Într-adevăr, avem un război la graniţă, sunt în desfăşurare mai multe crize care s-au suprapus, se anunţă o perioadă economică dificilă şi toată lumea este cu ochii pe rata inflaţiei. Vedem provocările cu care ne vom confrunta cu toţii, ca societate, dar suntem convinşi că vom trece cu bine împreună peste actualul context şi toate provocările cu care ne confruntăm ne vor întări. Dacă este să ne referim la perspectiva consumatorului din retailul online, în cazul clienţilor avantajele oferite de comerţul electronic sunt evidente: accesul la o gamă extrem de largă de produse, la preţuri competitive, la un nivel superior din perspectiva calităţi serviciilor. Credem că românii vor continua să cumpere din ce în ce mai des online, pentru că vor face, astfel, economii de timp, de combustibil, de bani.

Reporter: Credeţi că cererea din piaţă va continua să fie preponderant online şi dacă da, sunt pregatite centrele comerciale să facă faţă unei astfel de cereri pe termen lung?

Florinel Chiş: N-aş spune că cererea este una preponderent online. În proporţie de aproape 88%, comerţul încă se desfăşoară offline. Ce observăm însă este tot mai des o abordare omnichannel. Marii retaileri brick & mortar, dar şi magazine mai mici care s-au bazat până în urmă cu doi ani exclusiv pe un model de comerţ tradiţional investesc în soluţii de vânzare online. Clienţii intră pe site, verifică stocurile magazinelor, fac achiziţia şi apoi ridică produsele din locaţia aleasă. Online-ul şi offline-ul nu se exclud unul pe celălalt, ci de multe ori se completează.

Reporter: Care este strategia magazinelor online pentru a face faţă provocărilor din piaţă?

Florinel Chiş: Cea mai bună investiţie este în calitatea serviciilor pe care le oferi clientului. Dacă îi vinzi un produs de calitate, dacă experienţa de cumpărături este una simplă şi intuitivă, oferită şi pe o interfaţă mobile, dacă livrarea se face rapid sau procesul de retur este facil, atunci vei trece ca magazin online mult mai uşor peste orice provocare. Iar acel client va reveni spre tine şi te va recomanda mai departe prietenilor săi.

Pe lângă creşterea din ultimii ani a retailului online, semnalul cel mai important pe care noi l-am extras uitându-ne în urmă este că piaţa din România s-a consolidat, clienţii nou atraşi de comerţul electronic au rămas aici şi au continuat să cumpere online. Vorbim, practic, de încredere, iar una din explicaţii stă în decizia şi investiţiile ecosistemului de retail online din România pentru înbunătăţirea continuă a serviciilor oferite clienţilor. După doi ani de pandemie vedem soluţii mai rapide şi mai diverse de livrare, o extindere a reţelei de puncte de livrare de proximitate, o dezvoltare generală a economiei digitale pe fondul unei încrederi sporite a multor români în soluţiile digitale de achiziţie şi plata online a bunurilor şi serviciilor.

Reporter: De ce investiţii a fost nevoie pentru ca magazinele on­line să poată satisface cererea în creştere accelerată de anul trecut?

Florinel Chiş: Cele mai importante investiţii au fost cele în logis­tică. Magazinele online au avut deodată de satisfăcut o cerere pentru care poate nu erau pregătite. Au avut nevoie de stocuri mari mari, au avut de procesat mai multe comenzi, de împachetat şi livrat mai multe colete. Altfel spus, cele mai importante investiţii necesare au fost cele în componenta de fulfillment, fie că şi-au dezvoltat propriile soluţii sau au apelat la companii terţe ce oferă astfel de servicii.

Reporter: La cât s-au ridicat vânzările online în 2021 faţă de 2020 şi ce perspective sunt pentru acest an?

Florinel Chiş: Cifra de afaceri din sectorul comerţului electronic în 2021 a crescut până la 6,2 miliarde euro. Ne aşteptăm ca această tendinţă să se menţină şi în următorii ani, având în vedere că încă exis­tă potenţial foarte mare de creştere până când vom ajunge media europeană a utilizatorilor care au comandat ceva online în ultimul an. În 2021 am fost la 44%, dar în 2019 acest procent era de numai 23%. A fost un salt uriaş în 2020 şi comerţul electronic a demonstrat că poate păstra aproape toţi aceşti noi clienţi. Are o capacitate extraordinară de reţinere, pentru că şi avantajele efectuării cumpărăturilor online sunt indubitabile.

Reporter: Care sunt problemele sectorului şi ce alte măsuri consideraţi că ar fi nevoie să fie luate în domeniu?

Florinel Chiş: Nu cred că acest sector se confruntă cu probleme cu mult diferite faţă de cele cu care se confruntă orice altă companie din România. O problemă specifică ar fi faptul că de multe ori în legislaţie vedem un tratament diferit în func­ţie de canalul de vânzare, online sau offline. Acest lucru nu ar mai trebui să se întâmple, într-o lume care merge într-o direcţie omnichannel. Iar această atitudine nu este specifică autorităţilor naţionale, ci o vedem şi la nivel european.

O altă problemă, una care ameninţă viitorul întregii economii naţionale, este lipsa competenţelor digitale în rândul populaţiei generale. Potrivit unui studiu realizat de EY pentru patronatul industriei IT, economia digitală reprezenta în 2019 aproximativ 16% din PIB. Procentul este cu siguranţă mult mai mare astăzi. Economia digitală înseamnă performanţă, înseamnă bunăstare. O companie nu se poate digitaliza dacă angajaţii săi nu ştiu să folosească un computer. Potrivit DESI, avem cel mai mare procent de utilizatori de social media, dar suntem la coada clasamentului când vine vorba de utilizatori de internet banking sau servicii publice online. Într-un viitor tot mai digital, lipsa competenţelor digitale reprezintă o adevărată ameninţare, iar autorităţile ar trebui să trateze cu mai multă atenţie această problemă.

Reporter: Mulţumesc!