SUPLIMENT RSM "Guvernul şi antreprenorii trebuie să acţioneze concertat în perioada de criză"

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia din ultima perioadă a economiei, în noul context sanitar?

Dan Schwartz: Pe termen mediu şi lung este greu de făcut o estimare, pentru că evoluţia Covid-19 implică modificări în economie care nu pot fi previzionate cu uşurinţă în momentul de faţă. Dar, la nivelul de informaţie existent, se pare că, economic vorbind, stăm mai bine decât s-a estimat initial, iar acele preziceri dezastruoase făcute de economişti la începutul pandemiei nu s-au adeverit. Economia mondială şi românească par a fi mult mai puternice decât s-a estimat.

Eu nu sunt un susţinător şi nici un promotor al scenariilor catastrofice; consider că atât economia, cât şi societatea în general au capacitate de a se adapta în situaţii dificile. Mediul de afaceri însă are nevoie de sprijin venit din zona politică, guvernamentală, pentru a trece cu bine peste dificultăţile actuale, generate de altfel de cauze administrative şi nu economice. Principial, nu sunt un adept al amestecului masiv al Guvernului în economie sau în societate, dar nu sunt nici un extremist - nu exclud deci posibilitatea ca, atunci când este cazul, Guvernul să ajute şi să susţină. Guvernul şi mediul de afaceri trebuie să acţioneze în mod concertat atunci când economia trece prin momente dificile, pentru că sunt două elemente esenţiale ale societăţii, de care depinde bunul mers al acesteia; dacă cele două părţi acţionează în contradictoriu, atunci impactul social al unei crize economice poate fi semnificativ.

Până acum, Guvernul României a dat dovadă de înţelegere şi a încercat să susţină mediul de afaceri, doar că la nivelul nostru avem unele observaţii. Acestea ţin de birocraţie, care în continuare este excesivă. Se vorbeşte despre digitalizare care se înfăptuieşte, dar cu paşi mici; în continuare se cer documente, "dovezi" şi "aprobări" care nu sunt necesare, în continuare se supra-reglementează.

Dan Schwartz: În plus, pe lângă uşurinţa de a tranzacţiona, mediul de afaceri are nevoie şi de ajutor financiar. Chiar dacă suntem mai bine decât s-a previzionat, asta nu înseamnă că suntem foarte bine din punct de vedere economic. În continuare sunt probleme: lipsa de venituri şi implicit de lichiditate, în special pentru cei care încă au activitatea fie suspendată, fie limitată de măsurile anti-pandemie. Mediul de afaceri face eforturi deosebite să depăşească acest moment şi are nevoie de înţelegerea şi susţinerea factorilor adminis­trativi şi politici. Cred că trecem prin momente în care solidaritatea, şi nu lupta şi contradicţiile politice, poate fi de ajutor.

Au apărut deja câştigători şi pierzători ai pandemiei. Câştigătorii sunt aceia care au reuşit să dea dovadă de flexibilitate şi să identifice noi oportunităţi în situaţia creată de pandemie (mă refer aici la oportunităţi serioase şi legale, nu la încercări de a manipula situaţia în favoarea unuia sau a altuia). Pierzătorii sunt cei care nu au fost suficient de flexibili si agili şi nu au reuşit să se adapteze momentului, iar aceştia probabil că vor pierde pe termen scurt, unii chiar şi pe termen mediu şi lung. Îi putem identifica în fiecare industrie dar, în acelaşi timp, există şi industrii care pierd în integralitatea lor: transporturile internaţionale şi naţionale (aeriene şi nu numai), HoReCa, turismul naţional şi internaţional. S-ar putea, de asemenea, să asistăm la schimbări profunde ale acestor activităţi, ele fiind cele mai afectate de măsurile anti-Covid 19.

Reporter: Spuneţi că măsurile adoptate până acum nu au fost suficiente. Ce aţi fi aşteptat mai mult de la autorităţi?

Dan Schwartz: Măsurile de până acum au fost binevenite, dar insuficiente. În special HoReCa are nevoie de ajutor, de susţinere, mai ales acum când adoptarea de măsuri restrictive se face, cel puţin aparent, fără ca cineva să se gândeasca prea mult la efectele negative produse, şi când multe decizii au fost transferate la nivel local, chiar dacă în mod formal există o abordare la nivel central. Ne-am fi aşteptat ca măsurile luate să fie stabilite realmente în mod diferit în funcţie de situaţia răspândirii virusului în teritoriu. Un exemplu poate fi industria de gambling, care a fost practic suspendată în anumite zone ale ţării, deşi măsurile de protecţie anti-Covid luate de organizatorii de jocuri de noroc sunt drastice, iar posibilitatea de contaminare pare a fi relativ mică. Este drept că activitatea de gambling nu trebuie încurajată, dar nici nu trebuie distrusă. Persoanele disponibilizate temporar sau definitiv în industria de gambling, care rămân fără locuri de muncă, trebuie să se recalifice; ele având o anumită specializare, recalificarea se face greu. La nivel naţional această indus­trie creează locuri de muncă şi plăteşte impozite şi taxe semnificative, de care avem nevoie pentru a finanţa programele de investiţii şi de sănătate publică. Şi nu numai.

Reporter: Care sunt soluţiile pe care le propuneţi dumneavoastră? Privesc în special fiscalitatea sau nu?

Dan Schwartz: Privesc mai puţin fiscalitatea în sine, pentru că fis­calitatea românească nu este împovărătoare; comparativ cu alte ţări din UE, România este într-o poziţie favorabilă. Ce ne apasă este însă felul în care fiscalitatea este reglementată şi implementată, procedurile de conformare greoaie, desuete, nerealiste. De exemplu, plata datoriilor fiscale înregistrate şi declarate în pandemie se putea face fără penalităţi şi dobânzi de întârziere până la 25 octombrie 2020, în baza unor facilităţi fiscale deja adoptate. Această dată a fost prorogată până la 25 decembrie 2020 prin intermediul unei noi ordonanţe de urgenţă. Noul act normativ introduce şi o procedură simplificată de eşalonare la plată a acestor datorii, în paralel cu cea veche, limitând însă perioada de eşalonare la 12 luni, eliminând obligativitatea garanţiilor materiale şi oferind posibilitatea efectuării plăţilor în rate inegale. Este drept că, dacă este făcută conform procedurii alternative, eşalonarea datoriilor fiscale s-ar obţine mai uşor şi cu mai puţină birocraţie, dar limitarea termenului de rambursare la 12 luni face ca noua procedură să fie mai puţin tentantă pentru companiile responsabile, care înţeleg că este puţin probabil ca business-urile lor să producă în următoarele 12 luni suficientă lichiditate monetară pentru ca achitarea datoriilor să poată fi făcută conform graficelor agreeate cu ANAF. Nerespectarea acestor termene poate duce la pierderea eşalonării, în condiţii de penalizare mult mai dure decât cele standard.

Pe de altă parte, eliminarea garanţiilor şi posibilitatea de a efectua eşalonarea în rate inegale, deşi sunt măsuri care pot fi de ajutor contribuabililor corecţi, oferă în acelaşi timp posibilitatea unor practici incorecte, la limita legalităţii, care pot fi în ultimă instanţă contrare scopului eşalonării şi pot produce pagube serioase bugetului de stat şi concurenţă neloială.

Poate că o soluţie mult mai realistă şi utilă pentru mediul de afaceri ar fi fost ca procedura simplificată să înlocuiască pur şi simplu procedura greoaie de eşalonare propusă de Codul de Procedură Fiscală în momentul de faţă, păstrând însă ceea ce este rezonabil în cea din urmă. Anume, păstrând obligativitatea garanţiilor, plata datoriilor în rate egale şi perioa­da maximă de eşalonare de 5 ani.

Această procedură simplificată ar fi trebuit să acorde un credit fiscal pe o perioadă rezonabil şi realist de îndelungată, în condiţii echitabile, atât pentru contribuabili, cât şi pentru bugetul statului, în scopul salvării de la dispariţie a numeroase societăţi comerciale şi al protejării concomitente a intereselor statului.

Există un principiu esenţial al fiscalităţii: principiul capacităţii de plată. Nu poţi să aşezi taxe şi impozite pe umerii contribuabililor dacă aceştia nu au posibilitatea financiară de a le plăti. Dacă suntem obligaţi să plătim impozite şi taxe atunci când nu putem face venituri şi nu există lichiditatea monetară necesară, suntem puşi în imposibilitatea de a respecta o prevedere legală, ceea ce ne poate transforma în "infractori" fără voie.

Reporter: În toată această situaţie dificilă, ce rol au companiile de consultanţă şi audit în susţinerea mediului de afaceri? Aţi avut o creştere a solicitărilor în ultima perioadă? Sunteţi printre câştigători?

Dan Schwartz: Suntem supra- solicitaţi şi vrem să fim printre câştigători; am privit anul 2020 ca pe un an cu posibilităţi şi ne-am străduit să găsim, în ciuda contextului, oportunităţi şi soluţii; am identificat noi servicii, am identificat modalităţi de sprijin pe care să le oferim clienţilor noştri. Apoi, noi considerăm că suntem parteneri în business pentru clienţii noştri, iar partenerii trebuie să se înţeleagă, să se ajute şi să se sprijine reciproc. Am avut situaţii în care unii clienţi, având activitatea blocată, nu au putut să îşi achite datoriile faţă de noi. Nu am făcut altceva decât să le spunem că nu este nicio problemă. Lucrăm pentru clienţi, facem eforturi să ne acoperim cos­turile şi când vor reveni la normal, vom eşalona datoriile pe care le au către noi - o eşalonare mult mai raţională decât cea a statului. Astfel, nu doar că ne-am ţinut clienţii alături, dar i-am determinat să vină cu solicitări suplimentare. Businessul nostru are, desigur, o componentă economică, dar are şi o puternică componentă socială. Anume, sprijinul pe care noi îl putem da clienţilor noştri, partenerilor de afaceri, pentru ca aceştia să îşi poată dezvolta businessurile în mod organic, prosper, şi respectând întru totul reglementările legale - care la noi nu sunt uşor de urmărit şi de înţeles. E o componentă pe care am pus preţ de la bun început şi probabil unul dintre motivele pentru care avem în portofoliu clienţi care ne sunt alături de peste 20 de ani.

Reporter: Care este reţeta succesului într-un astfel de moment?

Dan Schwartz: Nu există o reţetă a succesului sau un algoritm câştigător. Un business este un tip de activitate complexă, care nu lasă loc de reţete. Esenţiale sunt mai degrabă o viziune şi o serie de abilităţi concrete care să ne ajute să navigăm perioadele de incertitudine: o abordare flexibilă şi agilă, o perspectivă antreprenorială, capacitatea de a pivota, de a regândi lanţuri de aprovizionare, de a identifica rapid noi surse de venituri.

Reporter: Care este relaţia mediului de afaceri cu băncile, în noul context economic?

Dan Schwartz: În zona finanţărilor private nu stăm rău, există bani pe piaţă, însă împrumutătorii sunt mai prudenţi, pentru că este normal să fii mai precaut atunci când împrumuţi cuiva care este în dificultate. Aici este nevoie de sprijinul statului. Platforma IMM Invest a fost o idee foarte bună, dar dacă birocraţia ar fi fost mai mică, dacă regulile ar fi fost mai simple, atunci ajutorul dat ar fi fost dublu sau triplu. Noi am apelat la un credit de acest gen pentru că dorim să ne dezvoltăm, facem investiţii în tehnologie, în digitalizare. Fac o paranteză aici şi revin la o întrebare anterioară: aceasta este una dintre soluţii, să investeşti în perioadele dificile, adică să îţi asumi un risc; doar dacă ţi-l asumi, poţi să fii câştigător. A durat aproape şase luni până când am obţinut creditul, noi având o poziţie financiară relativ stabilă, nu am avut dificultăţi. Ce s-a întâmplat cu cei aflaţi în dificultate? Acest ajutor poate fi de folos acum tuturor companiilor, suntem în al 12-lea ceas.

S-au cumulat birocraţiile. Birocraţia bancară impusă de BNR este foarte stufoasă, reglementările sunt foarte restrictive, iar cele de la nivelul statului sunt, în multe situaţii, chiar absurde. Când se întâlnesc două regului birocratice absurde nu se întâmplă lucruri pozitive, iar băncile au fost surprinse de birocraţia întâlnită la partenerii veniţi dinspre stat. Până şi pentru bănci regulile impuse de stat au fost prea restrictive. Dacă impui atâtea restricţii, pe cine si cum mai poti să ajuţi?

La nivel declarativ, totul este foarte frumos, dar când intrăm în profunzime, ne lovim de aceleaşi probleme de care ne lovim de zeci de ani, de aceeasi atitudine temătoare şi uneori chiar adversă mediului de afaceri. Numai o atitudine pro-business poate să ajute mediul de afaceri ca, la rândul său, să îşi facă datoria socială şi să creeze locuri de muncă, să încerce împreună cu Guvernul să creeze bunăstare şi dezvoltare.

Reporter: Care sunt rezultatele financiare la nouă luni ale RSM Romania?

Dan Schwartz: Suntem în faza în care analizăm trimestrul al treilea. Pe prima jumătate a anului am avut creştere faţă de anul trecut şi vreau să cred că până la finalul anului ne vom menţine pe acest trend. După criza din 2008-2009, într-un singur an nu am avut creştere, în rest am avut creştere. Nu am dat oameni afară, nu am micşorat salarii - nici în criza din 2008-2009, nici acum. Nu am folosit şomajul tehnic decât pentru 2-3 persoane din administrativ, pe timp limitat, când birourile au fost închise. În zona profesională toată lumea a lucrat în ritmul normal, chiar am şi angajat colegi noi. Nu am avut şi nu avem datorii la bugetul statului. Nu am amânat impozitele şi taxele, ceea ce le recomandăm şi partenerilor noştri care au posibilitatea să plătească. Nu are sens să îngreunăm cash-flow-ul ulterior. Iar pentru datoriile fiscale recomandăm utilizarea overdrafturilor la bănci, pentru că dobânda bancară este deductibilă, pe când dobânda fiscală şi penalităţile de întârziere nu sunt.

Reporter: Care a fost evoluţia companiei de-a lungul istoriei sale?

Dan Schwartz: Noi ne-am dezvoltat organic, echilibrat. Suntem una dintre primele firme de contabilitate şi audit din România; suntem pe piaţă de peste 25 de ani şi am plecat de la zero într-o perioadă în care România se afla într-o primă tranziţie pe care aproape nimeni nu ştia în ce direcţie să o îndrepte. Am participat la toată această efervescenţă socială, economică, legislativă, am încercat să influenţăm pozitiv mersul lucrurilor. Vreau să cred că ne-am atins scopul, pentru că am reuşit ca de la un start-up "de garaj" să ajungem să facem parte din a şasea reţea globală de firme de contabilitate, audit, taxe şi consultanţă.

Toţi partenerii sunt români, şi - cu excepţia celor doi parteneri fondatori - toţi au început de jos în firmă, de la nivel de juniori sau cel mult seniori. Sunt cei (sau mai degrabă, cele, pentru că eu sunt sigurul bărbat din board) împreună cu care am reuşit să parcurgem acest drum, să construim această structură care funcţionează şi să devenim una dintre companiile semnificative în domeniu.

Reporter: Care este cota de piaţă a RSM Romania?

Dan Schwartz: Nu cred că pot să estimez o cotă de piaţă. Nu suntem în termeni financiari o companie mare, pentru că dezvoltarea noastră a fost organică, nu am crescut prin achiziţii sau fuziuni, deşi nu dăm la o parte această posibilitate, în cazul în care în piaţă apar oportunităţi. Suntem o companie care a căutat să funcţioneze în conformitate cu principiile etice ale domeniului şi cu propriul nostru sistem de valori, care s-a bazat pe credinţa în faptul că soluţia dezvoltării este aceea a economiei de piaţă dezvoltată într-un sistem politic democratic.

Reporter: Ce proiecte intenţionaţi să dezvoltaţi?

Dan Schwartz: Investim în digitalizare şi automatizare, iar pandemia a accelerat şi a amplificat acest proces, pe care îl porniserăm deja în urmă cu 2-3 ani. Cum pandemia presupune distanţare fizică, perioada aceasta a fost oportună pentru schimbări de acest fel - reticenţa la schimbare a fost mai scăzută, comportamentele clienţilor şi ale furnizorilor s-au transformat cu mai multă fluiditate datorită contextului. Apoi, în ultimii ani am pus un mare accent pe creativitate şi pe inovaţie. Noi ne mândrim cu faptul că suntem una dintre companiile din România care au un departament intern de inovaţie. Iar echipa de inovaţie joacă un rol important nu doar în identificarea de procese, servicii şi produse care să adreseze nevoile emergente ale clienţilor noştri, ci şi în dezvoltarea de abilităţi în intern.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi?

Dan Schwartz: Echipa noastră numără momentan 60 de oameni reuniţi în două birouri, în Bucureşti şi Cluj. Încercăm să dezvoltăm piaţa clujeană tot organic, aşa cum am făcut în Bucureşti. Avem clienţi în toată ţara, aşa că avem în plan dezvoltarea şi în alte oraşe mari ale ţării - în Iaşi, Timişoara, Craiova, Constanţa.

Noi suntem într-o situaţie relativ specială. Suntem profesionişi cu toţii, avem calificări profesionale - experţi contabili, auditori financiari, consultanţi fiscali, avem asocieri cu firme de avocatură, cu firme de evaluare, cu firme care furnizează tot servicii profesionale, dar am fost printre cei care au transformat profesiunea contabilă dintr-o simplă meserie într-un business. Suntem una dintre primele firme de contabilitate şi audit din România.

Atunci când ne-am înfiinţat cred că mai erau maxim zece firme active în piaţă, acum 26 de ani. Am pornit ca antreprenori şi ne-am păs­trat acest mod de gândire si acţiune de-a lungul anilor. Antreprenoriatul este esenţial pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări şi pentru dezvoltarea personală a celor care pot să facă o astfel de entitate să funcţioneze, să se nască din nimic şi să se transforme în ceva concret, palpabil, util - pentru că cel mai important lucru pentru noi este să fim utili, atât partenerilor noştri, cât şi societăţii. Credem în relaţii pe termen lung şi în idea că un parteneriat trebuie să fie un win-win. Businessul nu îşi are sensul decât atunci când amândoi partenerii câştigă; atunci când unul dintre parteneri pierde, acea tranzacţie se va dovedi păgubitoare, mai devreme sau mai târziu.

Nu suntem în contradicţie nici cu entităţile cu care s-ar presupune că am putea să fim. Nu suntem în contradicţie nici cu ANAF, nici cu MFP, şi ne-am bucura ca şi ei să ne considere parteneri în activitatea pe care o desfăşurăm, ceea ce se şi întâmplă de multe ori. Statul are profesioniştii lui foarte buni, la fel şi mediul privat, iar dacă aceşti profesionişti conlucrează, putem ajunge la situaţia ideală în care specialiştii statului şi cei privaţi să lucreze împreună pentru a susţine, prin intermediul politicienilor, dezvoltarea socială şi economică a României. Eu aleg să privesc lucrurile întotdeauna ca pe un ansamblu, ca pe un ecosistem, şi nu separat.

Reporter: Mulţumesc!