EnglishBrokerii ar putea deveni asociaţi cu Ministerul Finanţelor în afacerea Depozitarului central al pieţei valorilor mobiliare, după cum a rezultat dintr-o discuţie purtată ieri la minister, de Paul Miclăuş, vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Depozitarul central ar trebui să fie urmaşul actualului Sistem Naţional de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD), instituţia care prestează serviciile postranzacţionare (asigură trecerea acţiunilor din proprietatea vînzătorului în proprietatea cumpărătorului, transferul banilor în sens invers - ambele operaţiuni printr-un proces de multicompensare - şi depozitează valorile mobiliare pe suport electronic).
SNCDD a devenit ţintă a brokerilor în cursul procesului de fuziune a pieţei Rasdaq cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cînd ei au dorit să preia controlul acţionariatului acestei entităţi (mai întîi şi-au propus să aibă o pondere de 75%, ulterior s-au mulţumit cu majoritatea simplă de 51%).
În acelaşi timp, unificarea pieţelor a sugerat ideea nejustificată de desfiinţare a societăţilor de registru independent (cele care prestează serviciile de evidenţiere a mişcărilor acţionariatului pentru întreprinderile listate pe piaţa organizată), astfel că acestora li s-a propus să se lase absorbite în noul Depozitar central. Faptul a generat ostilitatea registratarilor faţă de noul "design" instituţional al pieţei promovat de brokeri, astfel că, de pildă, Florin Pogonaru, preşedintele celei mai vechi societăţi de registru - Registrul Român al Acţionarilor (RRA) - s-a împotrivit pe cît a putut distribuirii gratuite a acţiunilor BVB către casele de brokeraj.
Dacă ar fi împiedicat această privatizare a Bursei, atunci Pogonaru ar fi reuşit să blocheze fuziunea ei cu piaţa Rasdaq, şi, în consecinţă, ar fi suspendat pe termen nedefinit desfiinţarea societăţilor de registru şi topirea lor în depozitar.
De aceea, actuala intenţie a Ministerului Finanţelor să se implice în acţionariatul noului Depozitar vine pe un fond iritat de încleştări şi devine un subiect sensibil în comunitatea pieţei de capital.
În primul rînd, pentru că brokerii ţin morţiş să controleze Depozitarul prin pondere majoritară în acţionariatul său, astfel că Ministerul ar trebui să preia ceva din pachetul ce, pînă acum, era destinat registratarilor.
În al doilea rînd, prezenţa statului în acţionariatul Depozitarului unei pieţe private, aşa cum este piaţa de capital, este îndeajuns de ciudată ca să provoace suspiciuni. Depozitarul central concentrează informaţii preţioase despre mişcarea averilor, un fenomen care a atras întotdeauna interesul statelor totalitare sau mafiote. Prezenţa statului într-o astfel de instituţie nu se poate să nu dea naştere la bănuieli, chiar dacă nu este deloc clar cum ar avea el acces la informaţiile confidenţiale.
De aceea, ar fi de discutat dacă aceste handicapuri ar fi compensate de avantajul pe care vicepreşedintele CNVM Paul Miclăuş îl vede în participarea Finanţelor la noul Depozitar.
Domnia sa susţine că, în cazul că Ministerul Finanţelor ar deveni acţionar al Depozitarului, atunci nu ar mai avea nici o justificare să iniţieze un alt depozitar pentru piaţa titlurilor de stat. Şi astfel, ar putea îmbogăţi piaţa de capital cu obligaţiunile de stat, titluri pe care zadarnic ne străduim de ani de zile să convingem autorităţile bancare şi guvernamentale că este natural să fie tranzacţionate dincoace, iar nu pe piaţa interbancară.
Pînă miercuri, săptămîna viitoare, cînd CNVM va evalua dezbaterea publică pe marginea noilor reglementări propuse asupra Depozitarului, comunitatea pieţei de capital are timp să cristalizeze o poziţie faţă de intenţia Ministerului Finanţelor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
