Reporter: Industria tutunul se află într-un moment de schimbări profunde, urmând ca, în câteva zile, să se alinieze noii legislaţii din domeniu. Cât de pregătită este PMI pentru aceste modificări?
PMI: Încă de la începutul lunii decembrie 2016, odată cu intrarea în vigoare a legii care transpune Directiva 40/2014/EU, Philip Morris produce pentru piaţa din România doar produse din tutun în conformitate cu prevederile noii Directive.
Reporter: Care sunt produsele pe care trebuie să le retrageţi de pe piaţă din 20 mai?
PMI: Începând cu această dată, nu mai pot fi comercializate produsele din tutun fabricate şi etichetate conform prevederilor anterioare Directivei.
Reporter: Ce investiţii a presupus implementarea noilor prevederi legislative?
PMI: Întrucât principala schimbare impusă de noua Directivă a fost cea referitoare la modificarea ambalajelor produselor din tutun, principalele investiţii s-au îndreptat în acest domeniu.
Reporter: Ce pierderi estimaţi că va avea compania, ca urmare a distrugerii ţigaretelor care nu au fost vândute?
PMI: Facem în continuare eforturi pentru a minimiza stocul de produse pe care va trebui să îl retragem la data de 20 mai. Sperăm că, printr-o optimizare cât mai bună a stocurilor, pierderea pe care o vom înregistra ca urmare a distrugerii ţigaretelor neconforme legislaţiei actuale să fie minimă.
Reporter: Aveţi estimări referitoare la pierderile totale pe care le va suporta bugetul statului după returnarea, către industrie, a accizelor aferente produselor necomercializate la 20 mai?
PMI: În mod normal, ţigaretele neconforme cu noile prevederi, care vor fi retrase până la 20 mai, vor fi înlocuite pe piaţă de unele noi, pentru care se va achita acciza aferentă, deci impactul pentru bugetul de stat ar trebui să fie unul minim.
Reporter: Care sunt consecinţele faptului că transpunerea Directivei Tutunului a fost întârziată?
PMI: Un impact semnificativ îl are faptul că, prin întârzierea transpunerii, perioada de timp de la data intrării în vigoare până la 20 mai - când pe piaţa din România mai pot fi comercializate doar produse conforme noilor prevederi - este foarte mică, punând o presiune ne-necesară asupra companiilor care activează în sectorul tutunului din România.
Reporter: Ce a adus bun noua legislaţie?
PMI: Din punctul nostru de vedere, marele pas înainte al Directivei 40/2014/EU a fost definirea produselor noi din tutun, deschizând, astfel, industriei tutunului posibilitatea de a inova în acest domeniu şi de a crea produse care au potenţialul să reducă riscul asociat consumului din tutun.
Reporter: Pe lângă Legea de transpunere a Directivei tutunului, autorităţile noastre au adoptat, anul trecut, şi un proiect legislativ care interzice fumatul în spaţiile publice închise. Care sunt efectele legii antifumat asupra companiei şi asupra industriei în care activaţi?
PMI: Interzicerea fumatului în spaţii publice închise este reglementată sub diverse forme în majoritatea statelor membre UE. Nici în România, şi nici în celelalte pieţe europene în care activează Philip Morris nu s-a observat un impact major direct asupra volumelor comercializate, ca urmare a implementării unor măsuri de limitare a spaţiilor unde se poate fuma.
Reporter: În contextul noilor modificări legislative, în ce măsură aţi investit în dezvoltarea liniei de produse alternative?
PMI: Philip Morris a demarat acum mai bine de un deceniu procesul de dezvoltare a produselor alternative pentru consumatorii adulţi, care, altfel, ar continua să fumeze. Am creat două centre de cercetare şi dezvoltare, unde peste 430 de oameni de ştiinţă şi personal tehnic au pus bazele unui nou concept - produsele din tutun încălzit. Aceste produse fără fum reprezintă rezultatul unei investiţii continue, din 2008 până în prezent, de peste 3 miliarde de dolari. Prima platformă dezvoltată - IQOS - este comercializată, astăzi, în peste 20 de ţări.
Reporter: În ţara noastră aţi lansat produse alternative la ţigaretele clasice?
PMI: Ca parte a viziunii de viitor a companiei noastre, investim constant resurse pentru a dezvolta şi pentru a pune pe piaţă produse cu potenţial de risc redus, în special prin lansarea, în România, a platformei IQOS. Prin produse cu potenţial de risc înţelegem acele produse care prezintă, este probabil să prezinte sau au potenţialul să prezinte un risc mai redus de a provoca daune fumătorilor care le utilizează, comparativ cu efectele pe care le-ar avea continuarea fumatului.
De la construirea imaginii pentru această nouă categorie şi pentru acest produs şi până la dezvoltarea unei infrastructuri adecvate şi la educarea consumatorilor faţă de aceste noi mijloace de a obţine aceeaşi plăcere a gustului de tutun, investiţiile noastre se vor concentra pe această categorie.
Reporter: Intenţionaţi dezvoltarea unei linii pentru fabricarea de produse alternative de fumat în România?
PMI: Philip Morris va continua investiţiile în unităţile sale de producţie, fabrica de la Otopeni fiind una dintre cele mai performante din Europa.
Reporter: Cum comentaţi nivelul la care se află comerţul ilicit cu tigarete şi evoluţia acestuia?
PMI: În Uniunea Europeană, traficul ilicit cu ţigarete a fost de 9,8% în 2015, în scădere faţă de nivelul de 10,4% înregistrat în 2014. Această proporţie reprezintă un volum total de consum de 53 de miliarde de ţigarete ilicite (2015), Franţa şi Polonia înregistrând cel mai mare nivel. Conform studiului publicat în martie 2017 de Novel Research, în România traficul ilicit cu tigarete reprezintă 15,2% din totalul pieţei. Autorităţile au setat ca obiectiv pentru anul 2017 valoarea de 10% din total piaţă, ţintind către media europeană, dar sunt necesare eforturi susţinute şi concertate ale tuturor autorităţilor cu atribuţii de control pentru realizarea acestui obiectiv.
Declinul nivelului traficului ilicit european a fost influenţat de creşterea migraţiei, ce a înăsprit măsurile de securitate, fiind mai multe controale la nivelul graniţelor Uniunii Europene. Cele mai bune exemple pot fi Slovacia şi Portugalia, ţări în care traficul ilicit este la nivel foarte scăzut - exemple de bune practici şi pentru ţara noastră. Un alt exemplu poate fi Bulgaria, în care valorile au scăzut foarte mult - la 7,8% în trimestrul al patrulea 2016, de la 18,5% în 2014.
Reporter: Cum a contribuit PMI la reducerea contrabandei cu tutun?
PMI: Lupta împotriva comerţului ilegal este una dintre priorităţile Philip Morris Internaţional, un exemplu fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o iniţiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei şi infracţiunilor asociate acesteia, cu un buget anual de 100 de milioane de dolari. 170 de organizaţii, incluzând agenţii guvernamentale, universităţi şi instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale şi entităţi private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educaţie şi conştientizare a impactului comerţului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de ţări, inclusiv România.
Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an, în ceea ce priveşte piaţa tutunului şi evoluţia contrabandei, în contextul noilor modificări legislative?
PMI: Este greu de estimat o cifră exactă, ne-am dori însă ca România să realizeze obiectivul propus şi piaţa ilicită cu ţigarete să reprezinte sub 10%, la nivelul mediei europene.
Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei, în ultimul an?
PMI: Odată cu dezvoltarea unei noi categorii de produse din tutun cu potenţial de risc redus şi lansarea IQOS în România, întreaga companie trece printr-un proces de transformare. Ne dorim un viitor fără fum, în care consumatorii noştri se pot bucura de alternative mai bune la produsele convenţionale şi suntem dispuşi să luăm toate măsurile necesare pentru a concretiza această viziune îndrăzneaţă.
Acest lucru presupune transformări ale modului în care interacţionăm cu consumatorii şi aici vorbim despre dezvoltarea de noi abilităţi pentru toţi angajaţii noştri, dar şi de modul în care noi, intern, ne raportăm la această viziune.
Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi pentru anul în curs?
PMI: Investiţiile viitoare se vor concentra pe construirea imaginii şi pe educarea consumatorilor cu privire la noile produse, în paralel cu dezvoltarea unei abordări interne corespunzătoare a acestei categorii.
Reporter: Cât din producţia de ţigarete de la noi merge la export şi în ce ţări?
PMI: În 2016, aproximativ 90% din producţia fabricii a fost exportată, principalele destinaţii fiind Italia, Bulgaria, Franţa şi Polonia
Reporter: Câţi angajaţi are compania?
PMI: Suntem o companie care se află în continuă expansiune, iar acest lucru este valabil şi pe piaţa locală, astfel încât extinderea echipei noastre este un proces continuu. Cele două companii din România - Philip Morris România şi Philip Morris Trading - au peste 800 de angajaţi.
Reporter: Care este portofoliul de produse pe care le comecializaţi pe piaţa noastră?
PMI: În momentul de faţă, Philip Morris comercializează aproape 40 de variante de mărci pe piaţa locală. În 2015, compania a lansat în România tehnologia IQOS, făcând parte din strategia inovatoare pentru produse cu potenţial de risc redus.
Reporter: Mulţumesc!
PMI:"Odată cu dezvoltarea unei noi categorii de produse din tutun cu potenţial de risc redus şi lansarea IQOS în România, întreaga companie trece printr-un proces de transformare".
•
• ISTORIC PMI
- 1993 - Philip Morris Internaţional a deschis o reprezentanţă în Bucureşti, numită Philip Morris Service. Scopul principal al firmei a fost să aducă în România cele mai cunoscute tipuri de ţigări din portofoliul Philip Morris Internaţional: Marlboro, L&M, Bond Street. În momentul în care a fost deschisă reprezentanţa, aceasta avea nu mai mult de 15 angajaţi;
- 1997 - Philip Morris Internaţional a aprobat proiectul Greenfield pentru România. Acest proiect constă în investirea directă a mai mult de 120 de milioane de dolari, principalul obiectiv fiind următorul: construirea fabricii şi a unui sediu Philip Morris România, astfel încât, în prima fază, tutunul să poată fi procesat în ţigări şi, ulterior, fabricat şi ambalat. Terenul ales, mai exact fabrica din Otopeni, de lângă Bucureşti, are o suprafaţă construită de 3,3 hectare;
- 1998 - Numărul angajaţilor a ajuns la 77 şi a fost fabricată prima ţigară;
- 2000 - Prima uzină de procesare a tutunului a fost deschisă, iar sediul s-a mutat în Otopeni;
- 2001 - Lucrările de construcţie au fost încheiate şi producţia pe piaţa din România a înregistrat o creştere rapidă, ceea ce a făcut posibil primul export. Primele produse exportate de Philip Morris România au fost Bond Street, Virginia şi Visa, destinaţia lor fiind Africa, mai exact Sierra Leone, Coasta de Fildeş şi Guineea.
Deschiderea oficială a Philip Morris România a avut loc pe 3 septembrie, iar la eveniment şi-au făcut apariţia personalităţi din domeniul politic şi din cel economic;
- 2006 - Pentru a asigura o flexibilitate mai mare, ţinând cont de aderarea la Uniunea Europeană, compania a implementat, în decembrie, o structură duală: Philip Morris România - entitatea pentru fabricare şi Philip Morris Tranding - entitatea pentru vânzări.
Portofoliul produselor Philip Morris conţine peste 40 de mărci de success şi extensii ale acestora - familia Marlboro, L&M, Parliament, Philip Morris, Chesterfield, Virginia S, Assos. Philip Morris exportă o mare parte din produsele sale către 15 pieţe ale Uniunii Europene, Italia fiind cea mai importantă dintre toate;
- 2009 - PMI încheie un acord pentru a stabili un joint-venture cu societatea suedeză Match AB pentru a comercializa la nivel mondial produse din tutun fără fum, în afară Scandinaviei şi Statelor Unite ale Americii;
- 2012 - După cinci ani de la desprinderea din compania mamă Altria, Philip Morris Internaţional este cea mai profitabilă companie de tutun din lume cotată la bursă. Venitul operaţional ajunge la 13,8 miliarde dolari, în timp ce cota de piaţă din afara SUA şi China ajunge la 28,8%;
- 2013 - PMI investeşte mai mult de 500 de milioane de dolari pentru a construi prima sa fabrică de produse cu "potenţial redus de risc", din Italia. Fabrica este dedicată fabricării de produse care au potenţialul de a reduce riscul individual şi al populaţiei;
- 2015 - PMI a lansat în România IQOS, produsul inovator care încălzeşte tutunul în loc să îl ardă şi care schimbă industria tutunului. IQOS face parte dintr-o nouă categorie de produse cu potenţial de reducere a riscului (reduced risk products). Începând cu 2008, Philip Morris a investit peste 3 miliarde de dolari în research & development, în cele două centre de cercetare din Neuchâtel (Elveţia) şi Singapore, unde au fost angajaţi peste 300 de oameni de ştiinţă recunoscuţi mondial, care acoperă peste 26 de specialităţi (biochimie, matematici, toxicologie etc.);
- 2016 - Philip Morris a depus, în decembrie o cerere pentru certificarea potenţialului de risc redus, comparativ cu produsele convenţionale din tutun (Modified Risk Tobacco Product Application - MRTPA), pentru IQOS, la Administraţia Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente (U.S. Food and Drug Administration - FDA), Centrul pentru produsele din tutun;
- 2017 - Până în aprilie, peste 1,8 milioane de fumători din întreaga lume s-au convertit la IQOS.