Index GIATOC: Criminalitatea se menţine la nivel ridicat în România

Potrivit indicelui de criminalitate pentru anul trecut publicat de la Global Initiative Against Transnational Organized Crime, o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Elveţia, cu un scor de 4,58 ţara noastră se situează pe locul 27 din cele 44 de state europene, pe locul 123 din 193 la nivel global şi pe locul 15 din 17 state situate în Europa Centrală şi de Est. Cu alte cuvinte, avem o criminalitate ridicată, chiar dacă din punct de vedere al rezilienţei - adică al funcţionării instituţiilor statului care să combată fenomenul infracţional stăm destul de bine, cu un scor de 6 puncte, care ne situează pe locul 38 în lume şi pe locul 3 în Europa Centrală şi de Est.

Potrivit datelor analizate de experţii care au calculat indexul, România este una dintre ţările principale privind originea şi destinaţia traficului de persoane şi rămâne printre primele cinci din Uniunea Europeană cu privire la infracţiunile din acest domeniu.

Lucrarea citată arată: "Victimele traficului de persoane sunt de obicei exploatate în industria sexului, agricultură, construcţii, servicii casnice, hoteluri, sau pentru cerşetorie şi furt forţat, atât în România, cât şi în alte ţări europene. Cu toate acestea, în ultimii ani, datorită eforturilor guvernului de a investiga mai multe cazuri şi de a condamna mai mulţi traficanţi, impactul pieţei a scăzut uşor, dar o problemă rămâne implicarea unor funcţionari publici locali în cazurile de trafic de persoane, asigurându-le complicitatea morală infractorilor. În plus, copiii de origine rromă continuă să fie vulnerabili, în special la traficul sexual, la cerşit şi la furt. Sărăcia extremă şi lipsa educaţiei în zonele rurale, permit traficului de persoane să rămână printre cele mai prolifice pieţe criminale din România".

Autorii raportului susţin ţara noastră face parte din ruta de transfrontalieră est-europeană folosită de reţelele criminale pentru traficul de persoane. Aceste reţele introduc migranţi din Ucraina, Turcia şi Afganistan în sau prin România, Ungaria, Slovacia, Bulgaria sau Polonia, prin intermediul tirurilor înmatriculate în Turcia. Experţii ONG-ului elveţian afirmă că frontiera de vest a ţării noastre este locul preferat de activitate a grupurilor de crimă organizată care intenţionează să introducă ilegal migranţi din ţări asiatice, precum India, Pakistan şi Bangladesh, către ţările din Europa de Vest. Aceste grupuri includ de obicei cetăţeni români şi străini, deşi cei mai mulţi facilitatori ai traficului de migranţi pe uscat sunt de naţionalitate română, precizează autorii lucrării citate.

• România, hub de tranzit pentru traficul de arme

Infracţionalitate este ridicată şi în comerţ, deoarece România este "un hub de tranzit în Europa de Est pentru arme ilegale destinate continentului", susţin experţii elveţieni care menţionează: "Poziţia geografică a ţării o face vulnerabilă la traficul de arme de foc, în special dinspre sud şi est. Capturile implică, de obicei, arme de calibru redus sau pistoalele cu gaz. Capturile recente de arme de foc în România sugerează o creştere a activităţii de trafic ilegal de arme. În cea mai mare parte, armele provin din Turcia. De asemenea, România devine parte a uneia dintre principalele rute de introducere şi ieşire a armelor din Ucraina. Grupurile criminale organizate vorbitoare de albaneză, împreună cu grupurile criminale organizate balcanice, ruse, georgiene şi turce, sunt cunoscute ca având activitate în domeniul traficului de arme din România. În tranzacţiile grupurilor de crimă organizată, armele de foc pot fi schimbate cu alte bunuri scumpe şi profitabile, cum ar fi droguri şi lansatoare de grenade".

Cei de la Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GIATOC) mai susţin că ţara noastră este un punct de intrare în UE a bunurilor contrafăcute, precum piese de schimb şi accesorii auto, jucării, îmbrăcăminte, articole de modă şi produse cosmetice.

Experţii GIATOC precizează: "Pe piaţa neagră din România predomină hainele şi produsele auto contrafăcute, în timp ce bunurile de lux false, precum ceasurile sau parfumurile, se găsesc la o scară mai mică. Unele mărfuri contrafăcute sunt vândute şi în România prin platforme de revânzare online. În ceea ce priveşte comerţul ilicit cu produse accizabile, produsele ilicite din tutun sunt larg răspândite în România. De fapt, există o cerere mare pentru aceste produse, întrucât ţara are o populaţie semnificativ cu venituri mici, iar preţul ţigărilor de contrabandă este de până la trei ori mai ieftin decât cel de pe piaţa legală. Aceasta are ca rezultat o pierdere anuală semnificativă a veniturilor fiscale".

Indexul criminalităţii din ţara noastră a avut în vedere şi infracţiunile din domeniu silvic, tăierile ilegale de păduri fiind strict monitorizate de specialiştii elveţieni, care afirmă că peste 50% din lemnul recoltat în România în fiecare an se face în mod ilegal.

De aceea, cei de la GIATOC afirmă: "Această piaţă ilegală este probabil una dintre cele mai substanţiale din UE, având în vedere că ţara găzduieşte una dintre cele mai mari păduri rămase din regiune. Majoritatea pădurilor din România sunt în proprietate privată, iar implicarea corporaţiilor private în industria forestieră ilegală, adesea în colaborare cu grupurile criminale organizate, a fost documentată. În plus, sectorul forestier este afectat de corupţie, poliţia lucrând cu tăietorii de lemn ilegali şi angajaţii Romsilva într-un sistem de complicitate oarbă".

• Ţara noastră, autostradă pentru traficul de droguri din America de Sud

Un alt sector al criminalităţii din ţara noastră analizat în indexul întocmit de GIATOC este cel al traficului de droguri. Specialiştii elveţieni afirmă că România face parte din ruta Balcanilor de Nord folosită pentru contrabanda cu heroină, care este traficată din porturile georgiene de la Marea Neagră cu feribotul către Odesa sau alte destinaţii din UE, cum ar fi România sau Bulgaria, după care intră pe ramura de est a principalei rute balcanice pentru traficul către Ţările de Jos şi alte ţări din vest.

În lucrarea respectivă se mai notează: "România a devenit şi o autostradă pentru drogurile din America de Sud. Infrastructura criminală care a fost dezvoltată pentru a trafica cantităţi mari de heroină sau droguri sintetice este acum folosită şi pentru traficul de cocaină. Cetăţenii români care locuiesc în America de Sud, precum şi sud-americanii din România creează legături stabile pentru grupurile criminale organizate interesate să dezvolte noi rute alternative. În ultimii ani, grupuri criminale din Balcani, cum ar fi grupurile albaneze, sârbo-muntenegre şi bulgare, au fost din ce în ce mai implicate în contrabanda cu cocaină pe rutele maritime şi în porturile Mării Negre din Bulgaria şi România. Deşi ţara serveşte ca un centru de tranzit pentru comerţul cu cocaină, nu există o piaţă internă mare; cererea locală este scăzută din cauza preţului mare al drogului".

În schimb, cei de la GIATOC susţin că în ţara noastră a crescut consumul de canabis, care este importat din Spania şi Olanda, via Serbia, în apropierea punctului de trecere a frontierei de la Stamora Moraviţa.

Documentul citat precizează: "A existat recent o tendinţă ascendentă a comerţului cu canabis şi acesta continuă să fie cel mai frecvent consumat drog din ţară, în principal de către adulţii tineri. Există o dezbatere în desfăşurare în România cu privire la legalizarea canabisului şi a substanţelor canabinoide în scopuri medicale. Cu toate acestea, Guvernul şi Ministerul Sănătăţii se opun în mod deschis acestei idei. Mai mult, piaţa drogurilor sintetice din România este în expansiune. S-a înregistrat o creştere a producţiei de amfetamine şi ecstasy în ultimii ani, şi o scădere a preţurilor, deşi datele arată că aceste medicamente sunt încă mai scumpe în România decât în Europa de Vest. O creştere a consumului de droguri sintetice a fost raportată în locaţii precum centrele universitare şi Bucureşti. Ecstasy (MDMA) este traficat în principal către România din Germania şi Ţările de Jos, iar amfetaminele din Germania, Belgia şi Bulgaria".

În ceea ce priveşte criminalitatea cibernetică, GIATOC constată că aceasta a crescut în ultimii ani în ţara noastră şi că recentele ameninţări cibernetice cu care ne confruntăm sunt distribuţia de malware şi atacurile ransomware.

Experţii ONG-ului elveţian afirmă: "Atacurile de tip răscumpărare tind să vizeze un anumit profil de victimă pentru a maximiza profitul. De exemplu, organizaţiile guvernamentale şi din sectorul privat, inclusiv infrastructura critică, precum şi serviciile spitaliceşti, sunt din ce în ce mai mult vizate. Criminalitatea cibernetică are un profil relativ scăzut pentru autori şi are ca rezultat câştiguri uriaşe, ceea ce o face deosebit de atrăgătoare pentru grupurile criminale organizate. La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, România a cunoscut o creştere a numărului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii".

Ei mai notează că ţara noastră, deşi nu este un centru financiar major, este vulnerabilă la criminalitatea financiară, fiind raportate cazuri de fraudă financiară online şi creşterea numărului grupurilor de crimă organizată specializate în atacuri directe şi complexe la ATM-uri sau sisteme bancare, precum şi la înşelătoriile de tip phishing şi la evaziune fiscală.