Reporter: S-a discutat toată vara despre pachetul fiscal, inclusiv despre majorarea accizelor şi despre impozitarea cifrei de afaceri. După ce măsurile au trecut de CCR, recent a fost anunţată o altă schimbare, cu scopul declarat al iniţiatorilor de a stopa exportul de profit. Cum vă vor influenţa toate aceste măsuri activitatea?
Gilda Lazăr: Este vorba în primul rând despre incertitudinea generată de aceste schimbări permanente. Toată vara am vorbit cu toţii pe lângă subiect, pentru că nu a existat un proiect scris la care să facem referire. Luni întregi nu am putut finaliza planurile de afaceri, pentru că nu am ştiut la ce să ne raportăm.
Am arătat şi public, şi în cadrul întâlnirilor, şi în corespondenţa oficială că în România acciza la ţigarete este una dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, şi anume 126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este de 95 de euro, în Ungaria - 98 euro, în Polonia - 107 euro, în Serbia - 75 euro, iar în Moldova - 48 euro. Cu toate acestea, calendarul stabilit anul trecut nu a fost respectat şi urmează o nouă majorare în ianuarie. Aşa cum s-a văzut în ultimul studiu Novel, Bulgaria a devenit sursă de provenienţă a produselor de pe piaţa neagră din cauza micului trafic de la frontieră. Este încă un exemplu concludent despre cum diferenţele de taxare între ţări impulsionează comerţul ilegal. Deocamdată, contrabanda nu a crescut semnificativ, datorită eforturilor autorităţilor de aplicare a legii, susţinute şi de JTI.
Referitor la ultima schimbare anunţată în pachetul fiscal, JTI se numără printre cele mai profitabile companii din România, în condiţiile în care avem şi programe de investiţii în derulare, dar analizăm potenţialul impact cu deosebită seriozitate.
Politicile fiscale incoerente, dar şi reglementările excesive, aşa cum sunt cele aflate în diverse stadii de dezbatere în Parlament, în momentul de faţă menţin o stare de instabilitate. Parcă am fi în tranşee, atacaţi din toate direcţiile. Dacă trebuie redus deficitul bugetar, tutunul să plătească, dacă e campanie electorală, iniţiativele anti-tutun sunt generatoare de capital politic. Şi vorbim de o industrie care virează anual la buget circa 4 miliarde euro anual, investeşte, angajează mii de oameni şi exportă peste 70% din producţie.
Reporter: Cum susţineţi autorităţile în combaterea contrabandei?
Gilda Lazăr: JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, apoi în anul 2008 cu Autoritatea Naţională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcţia Generală a Vămilor.
Peste 60 de câini special instruiţi pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun, numerarului şi muniţiei au fost donaţi de JTI în ultimii 13 ani Autorităţii Vamale. În 2013, compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliţia de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019 şi 2023 JTI a donat echipamente de ultimă generaţie necesare monitorizării frontierelor.
• Nouă campanie anti-contrabandă
De asemenea, JTI România susţine din anul 2010 campanii publice anti-contrabandă în parteneriat cu autorităţile, care au fost extinse în ultimii doi ani şi în Republica Moldova. Mesajul ultimei campanii lansată zilele acestea este "Legea e bună" şi va fi promovat pe panotaj stradal în Bucureşti, regiunile de frontieră din sudul şi estul ţării, în Chişinău şi în raioanele cele mai afectate de comerţul ilicit, precum şi pe TVR, TVR Moldova, TVR Info şi online pe www.faracontrabanda.ro, www.facebook.com/faracontrabanda.ro, pentru o perioadă de o lună. Campania se va desfăşura simultan pe ambele maluri ale Prutului, în România şi Republica Moldova, fiind derulată în parteneriat cu Autoritatea Vamală Română, Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova, Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova şi Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit ACTIV. Demersul îşi propune să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor grave ale comerţului ilegal: creşterea crimei organizate, prejudicierea bugetului de stat, lipsa unei perspective de dezvoltare economică şi socială în localităţile din apropierea frontierelor.
Toate aceste eforturi însă, şi ale companiilor private şi ale autorităţilor, pot fi sabotate de instabilitatea fiscală şi de reglementările excesive amintite.
Reporter: Cum a fost per ansamblu, anul care se pregăteşte de final pentru JTI România?
Gilda Lazăr: Încă nu avem date pentru 2023, dar de la an la an cifra de afaceri şi profitul au fost în creştere. Estimăm că şi anul acesta se va menţine tendinţa, pentru că majorarea accizelor se aplică din 2024, iar cadrul legislativ încă nu a suferit modificări. 2023 este însă un an special pentru compania noastră: aniversăm 30 de ani de când am intrat pe piaţa din România, în 1993, ca R.J. Reynolds. În 1999, când JT a achiziţionat divizia internaţională a RJ Reynolds, am devenit japonezi.
Tot în acest an, JTI a marcat un moment important în strategia de afaceri, prin lansarea Ploom X, produsul nostru din categoria tutunului încălzit.
Iar anul încă nu s-a terminat, urmează să aibă loc cea de-a XXIV-a ediţie a Întâlnirilor JTI şi, desigur, începem să ne pregătim pentru proiectele din 2024.
Reporter: Mulţumesc!
• 10 iniţiative legislative anti-tutun
Reporter: Care sunt proiectele legislative la care faceţi referire?
Gilda Lazăr: Ne confruntăm cu o inflaţie de iniţiativelegislative anti-tutun, în prezent zece la număr, care exced cadrul european de reglementare, pe deplin transpus n legislaţia naţională. Aceste propuneri sunt, în pri-mul rând, pretexte pentru declaraţii politice, dar unele reiau prevederi foarte radicale, care au fost respinse de Legislativ în 2020. Se pare că există o întrecere în tot spectrul politic, chiar şi în interiorul aceleiaşi formaţiuni, de tipul cine să depună mai multe proiecte anti-tutun. USR e campion, cu şapte iniţiative, una dintre acestea, L499, fiind redepusă de trei ori din februarie până acum. Şi, ca şi cum nu ar fi fost suficient, părţi masive din acest proiect al USR au fost preluate în paralel de Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, PNL, preşedintele Comisiei Juridice aSenatului, şi introduse ca amendamente la proiectul iniţiat de senatoarea Nicoleta Pauliuc şi alţi liberali, care se referă la interzicerea comunicării audiovizuale şi limitarea publicităţii pentru ţigarete electronice şi produse cu tutun încălzit. Printre "amendamentele" de sorginte useristă, care nu au legătură cu obiectul iniţiativei liberalilor şi care ar putea perturba activitatea a peste 70.000 de comercianţi, se numără interzicerea expunerii pachetelor la raft, interzicerea acţiunilor de punere pe piaţă a produselor din tutun, segregarea magazinelor sau interzicerea sponsorizărilor. Aceasta în condiţiile în care proiec- tul USR a primit avize negative de la Consiliul Concurenţei, Consiliul Legislativ, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Comisia de Sănătate a Senatului şi Raport negativ de la Comisia Economică.
Interzicerea expunerii pachetelor la raft, mai ales în magazinele de cartier şi în oraşele mici sau de frontieră va impulsiona contrabanda, pentru că vânzătorul va putea vinde orice de sub tejghea, inclusiv produse de pe piaţa neagră.
De asemenea, interzicerea sponsorizărilor va afecta şi mai mult domeniul cultural, şi aşa insuficient finanţat. Sunt prevederi care au fost respinse de Parlament în 2020, fiind considerate disproporţio- nate, dar care au fost depuse din nou, repetat, în această legislatură.
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 31.10.2023, 14:23)
...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Romanescu în data de 31.10.2023, 14:37)
Niciun guvern responsabil nu cade in capcana declaratiilor mincinoase despre asa-numita "contributie" financiara a industriei de tutun. Scopul unic a acestei industrii este de a-i face pe cat mai multi copii, adolescenti si tineri platitori pe viata pentru produse (fie ele taxate) de care nu au nevoie. Marketing gretos!