Tampiza, Lukoil: "Înţelegem nemulţumirile oamenilor, dar nu putem scădea preţurile"

• Petroliştii susţin că preţurile la pompă ar trebui majorate, din nou, ca să nu mai vândă în pierdere

• Forţarea Petrom de către stat la un preţ de dumping ar elimina de pe piaţă celelalte companii petroliere

• Oficialul Lukoil consideră că sunt necesare măsuri administrative la nivel mondial care să elimine tranzacţiile speculative cu petrol

Protestele şoferilor la benzinării nu vor duce la scăderea preţurilor carburanţilor la pompă, spune, într-un interviu acordat ziarului "BURSA", Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a grupului petrolier rus Lukoil în România

Întrebat dacă firmele petroliere ar putea să coboare preţurile la carburanţi în perioada următoare pe fondul presiunilor sociale, Constantin Tampiza ne-a declarat: "Nu, categoric nu! Preţurile nu vor scădea în urma acestor acţiuni de protest. Nu ne este indiferent că oamenii sunt nemulţumiţi, dar preţurile nu pot să scadă în condiţiile în care cotaţiile internaţionale la barilul de petrol au crescut iar noi lucrăm în pierdere. Înţelegem aceste acţiuni, dar nu avem ce să facem. Adevăratul pericol pentru companiile petroliere - de care noi ne temem - nu sunt protestele, ci scăderea puterii de cumpărare a clienţilor noştri".

• "Preţul carburantului ar trebui majorat din nou..."

Constantin Tampiza a subliniat că de o reducere a preţurilor carburanţilor nici nu poate fi vorba la momentul actual.

Ba din contră, conform spuselor sale, la cotaţiile actuale ale barilului, preţurile ar trebui majorate cu cel puţin 10 bani pentru ca benzinarii să nu mai vândă în pierdere.

Oficialul Lukoil ne-a declarat: "Preţul la pompă ar trebui să crească cu circa 10 bani ca să nu mai înregis-trăm pierderi. Spre exemplu, litrul de ECTO Super Diesel, care acum se vinde cu 5,03 lei, ar trebui să-l vindem cu 5,13 lei. Dar o nouă scumpire nu este momentan posibilă atâta vreme cât Petrom nu o operează. Pentru noi, preţurile Petrom reprezintă < oglindă >. Dacă am fi avut o piaţă liberă şi nu ar fi fost Petrom, am fi fost nevoiţi să creştem preţurile cu circa 27 de dolari la tonă în urma evoluţiei ascendente a preţului petrolului. Când Petrom ţine preţul jos, nu putem să facem asta şi, astfel, lucrăm cu un preţ care ne generează o pierdere de 27-28 dolari la tonă".

• De ce s-au scumpit carburanţii

Cauzele care au dus la scumpirea carburanţilor sunt, potrivit oficialului Lukoil, scumpirea barilului de petrol la nivel macro cu 27%, de la 77,2 dolari la 98 dolari, creşterea costurilor de rafinare, evoluţia cursu-lui leu/dolar dar şi nivelul de taxe şi impozite încasate de stat care au o pondere de 51% din preţ.

De asemenea, potrivit lui Tampiza, preţul carburanţilor a mai fost majorat şi de introducerea elementului bio în carburant (care a dus la scumpirea motorinei cu 23 dolari/ tonă şi a benzinei cu 16 dolari/ tonă).

• "Sunt necesare măsuri administrative pentru limitarea speculaţiilor cu petrol"

Constantin Tampiza consideră că preţul actual al barilului de petrol, care generează mari probleme companiilor de profil, este generat de speculaţii. "Preţul de astăzi al barilului este unul pur speculativ, fiind determinat de canalizarea surselor financiare în activităţi, materii prime precum petrolul, care nu pun în pericol pierderi de teama inflaţiei", spune Tampiza. Oficialul Lukoil consideră că, la nivel macro, marile puteri ale lumii ar trebui să ajungă la un consens să anuleze tranzacţiile speculative.

Conform spuselor sale, preţul real al barilului de petrol este între 70 şi 80 de dolari, iar cel normal la pompă ar fi trebuit să fie de 4,85-4,9 lei/litru.

• De ce avem carburant mai scump, fără taxe, decât în Austria

Întrebat de ce în ţara noastră preţul fără taxe al carburanţilor este mai mare ca în alte state europene mai dezvoltate precum Austria sau Suedia, Constantin Tampiza ne-a explicat: "Un factor în acest sens este că avem o productivitate a muncii mai mică decât acele ţări şi cos-turi mai mari. În primul rând este vorba despre costurile mari pe care le avem cu trans-portul. Din cauza infrastructurii rutiere proaste din ţară, noi, odată la trei ani, suntem nevoiţi să schimbăm o cisternă. Doar din reducerea vitezei cu 5 km/oră - ca să nu ne ajungă cisternele în şanţ din cauza stării drumurilor - înregistăm o pierdere de 2-3 dolari la tona de carburant. De asemenea, statul percepe tarife foarte mari cu serviciile de descărcare şi transport prin conductă ale Oil Terminal, respectiv Conpet, care sunt mult mai mari ca în regiune. I-am cerut premierului să reducă tarifele percepute de Conpet de la 8,6 dolari, la cel puţin 6 dolari, în contextul în care ţările din jur practică tarife de 2-3 dolari. În condiţiile actuale nu se mai poate, iar statul trebuie să înţeleagă că dacă noi închidem rafinăria, atunci Conpet va da faliment! De asemenea, am cerut statului să reducă tarfele practicate la Oil Terminal. Noi chiar am luat legătura cu Rompetrol să lucrăm pe terminalul lor, pentru că ei practică tarife mai mici. Nu în ultimul rând, pentru a reduce preţurile, Guvernul ar trebui să renunţe la taxa de un cent pe care o percepe la fiecare litru de carburant pentru plata datoriilor fostei companii petroliere de stat ale cărei datorii au fost deja achitate".

• "Nu există carteluri pe piaţa locală a carburanţilor"

Oficialul Lukoil susţine că între companiile petroliere din ţara noas-tră nu există înţelegeri privind politica de preţ. "Nu există carteluri", ne-a spus domnia sa, întrebat în legătură cu suspiciunile autorităţilor în acest sens.

Constantin Tampiza a precizat: "Noi suntem foarte liniştiţi şi nu avem nimic de ascuns! Au venit cei de la ANAF, au fost anul trecut şi cei de la Consiliul Concurenţei. Cei de la Consiliul Concurenţei au luat toate informaţiile din toate calculatoarele, chiar şi din agendele noastre personale; căutau cartele, dar nu au găsit nimic".

• Fuga de taxa Robin Hood

Tampiza a avertizat însă că dacă Guvernul va veni cu măsuri pecuniare la adresa companiilor petroliere, atunci acestea ar putea avea consecinţe dezastruoase: "Dacă va fi introdusă o taxă de tip Robin Hood, ţara noastră va fi tratată ca având un climat investiţional nefavorabil. Mai mult decât atât, acesta este un semnal prost către alţi investitori care ar dori să vină aici. Acest gen de politică este foarte periculoasă în condiţiile în care avem nevoie de investiţii şi creşterea PIB. De asemenea, consider că nici nu poate fi vorba de alte măsuri precum forţarea Petrom să vândă la preţuri mici. Ar fi un preţ de dumping ce elimină de pe piaţă ceilalţi concurenţi. Suntem în UE, iar Comisia Europeană ar reacţiona imediat".

• Rafinăriile, în pericol!

Oficialul Lukoil mai atrage atenţia că Guvernul trebuie să fie foarte atent cu firmele petroliere în contextul în care, anul trecut, în Europa s-au închis 11 - 12 rafinării. "Noi, în ultimii zece ani, din activităţi de rafinare am avut pierderi de 500 milioane de dolari!", spune Tampiza.

Constantin Tampiza a avertizat: "Rafinăriile cu o capacitate de prelucrare mai mică de cinci milioane de tone nu au şanse să se lupte cu presiunea costurilor existente. În ţara noastră toate rafinăriile se află în această situaţie: Petrotel-Lukoil (2,4 milioane de tone capacitate de prelucrare), Rafo (3 milioane tone), Petrobrazi (are 4,5 milioane, dar prelucrează 3-3,2 milioane). Singura excepţie o poate constitui Rompetrol, dacă reuşeşte să-şi majoreze capacitatea de rafinare la 7 milioane tone. De altfel, din cauza marginii de rafinare mici, Petrom a preferat, anul trecut, să cumpere de la noi decât să rafineze".