Ţările din UE încearcă să ajungă la un acord asupra migraţiei înaintea summitului de vineri de la Granada

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord asupra unui text-cheie al reformei politicii UE în materie de migraţie şi a depăşi reticenţele Italiei, înaintea summitului Celor 27 programat vineri în Spania, la Granada, transmite AFP, conform agerpres.ro.

Regulamentul în discuţie are ca scop să organizeze un răspuns la nivelul UE în caz de aflux masiv de migranţi într-un stat membru, aşa cum s-a întâmplat în criza refugiaţilor din 2015-2016, şi permite mai ales prelungirea duratei de reţinere a migranţilor la frontiere externe ale Uniunii.

'Timpul presează!', a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa eurodeputaţilor la Strasbourg, spunând că speră că ambasadorii 'vor înţelege necesitatea de a ajunge la un acord'.

Textul, ultima piesă a Pactului privind azilul şi migraţia al UE asupra căruia statele membre trebuie să se pună de acord înainte de a începe negocierile cu Parlamentul European, s-a lovit timp de mai multe luni de obiecţiile, din motive umanitare, ale Germaniei.

În cele din urmă s-a ajuns la un compromis care a permis obţinerea acordului Berlinului, însă ulterior Italia a fost cea care şi-a manifestat dezacordul, cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de interne la sfârşitul lui septembrie.

Potrivit unor surse diplomatice, obiecţiile Romei vizează rolul ONG-urile care recuperează migranţi de pe mare.

Roma reproşează Berlinului că finanţează mai multe astfel de ONG-uri, dintre care unele operează sub pavilion german.

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a cerut ca aceste ONG-uri să debarce migranţii în ţările sub al căror pavilion navighează navele respective.

Comisia Europeană şi Spania, care deţine preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, s-au declarat totuşi încrezătoare în perspectivele ajungerii la un acord înaintea Consiliului European informal de vineri, la care subiectul arzător al migraţiei va fi în centrul discuţiilor.

Paralizia în privinţa acestui 'regulament de criză' a provocat frustrare în UE, în contextul creşterii numărului de sosiri de migranţi la frontierele externe şi al situaţiei de pe insula italiană Lampedusa.

Textul prevede, în caz de aflux 'masiv' şi 'excepţional' de migranţi, instituirea unui regim de derogare mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.

El prelungeşte până la 40 de săptămâni durata posibilă de reţinere a unui migrant la frontierele externe ale UE şi permite proceduri mai rapide şi simplificate de examinare a cererilor de azil pentru un un număr mai mare de persoane (toate cele venite din ţări a căror rată de recunoaştere, adică rată de răspuns pozitiv la cererile de azil, este sub 75%), spre a putea fi returnate mai facil.

El prevede şi o declanşare rapidă de mecanisme de solidaritate cu statul membru confruntat cu acest aflux, sub forma mai ales de relocalizări de solicitanţi de azil sau de contribuţii financiare.

La o reuniune în iulie nu s-a întrunit majoritatea necesară pentru adoptarea acestui text - Austria, Republica Cehă, Polonia şi Ungaria au votat împotrivă, în timp ce Germania, Slovacia şi Ţările de Jos s-au abţinut.

Pentru a-i convinge pe Cei 27 să se pună de acord pe acest regulament, PE a decis să ia o pauză în negocierile deja începute cu statele membre pe alte două texte ale pachetului migraţie, vizând întărirea securităţii la frontierele externe. Un acord al statelor membre privitor la regulamentul de criză ar permite deblocarea acestor discuţii.

Obiectivul declarat este să se reuşească adoptarea pactului, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020 şi care cuprinde în jur de zece texte legislative, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024.