Ţările riverane se aliniază la viziunea comună pentru acvacultura durabilă în Marea Mediterană şi Marea Neagră

Reprezentanţi din peste 30 de ţări s-au reunit la Heraklion, Grecia, pentru a participa la cea mai mare conferinţă regională de acvacultură. Intitulat "Conturarea viitorului acvaculturii în regiunea Mării Mediterane şi a Mării Negre", acest eveniment de două zile organizat de Comisia Generală pentru Pescării de la Marea Mediterană (GFCM) a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Guvernul Greciei, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, a marcat un moment esenţial pentru dezvoltarea viitoare a sectorului acvaculturii.Conferinţa a oferit o platformă pentru a analiza progresele realizate de la conferinţa regională inaugurală care a avut loc în urmă cu zece ani la Bari, Italia, şi a discuta despre cum acvacultura trebuie să includă inovaţia şi sustenabilitatea, să sporească rezilienţa şi să deblocheze întregul potenţial în regiune, cu scopul de a atinge obiectivele Strategiei GFCM 2030 şi nu numai.

Acvacultura devine vitală pentru securitatea alimentară, ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea economică în regiunea Mării Mediterane şi Mării Negre. În ultimul deceniu, sectorul a cunoscut o creştere remarcabilă, producţia de acvacultură în apă marină şi salmastră crescând cu 91,3%, iar veniturile generate cu 74,5%.

O viziune comună

Participanţii la conferinţă au enunţat o viziune comună pentru viitor, luând în considerare provocările regionale şi globale majore, inclusiv creşterea insecurităţii alimentare la nivel mondial cu care se confruntă o populaţie în continua creştere, schimbările climatice, poluarea, degradarea biodiversităţii şi instabilitatea economică."O nouă viziune pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii se conturează astăzi. Lăsaţi această conferinţă să marcheze o piatră de hotar semnificativă în călătoria noastră. Pe baza concluziilor sale, vom reflecta asupra modului în care putem aborda cel mai bine provocările, asigurându-ne că acţiunile noastre sunt în beneficiul acvaculturii şi comunităţilor locale care depind de ea", a declarat Charlina Vitcheva, Director General pentru Afaceri Maritime şi Pescuit, Comisia Europeană.Factorii de decizie la nivel înalt şi părţile interesate, inclusiv experţi în acvacultură şi reprezentanţi din cercetare şi mediul academic, organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi non-guvernamentale, producători şi asociaţii de fermieri din acvacultură din întreaga regiune şi nu numai, au împărtăşit idei şi experienţe printr-o serie de prelegeri invitate, paneluri de discuţie şi evenimente paralele dedicate. Printre participanţi s-au numărat, de asemenea, mici fermieri, precum şi reţeaua recent creată a femeilor din acvacultură, născută dintr-o iniţiativă a GFCM de a creşte rolul femeilor în acest sector."Reprezentarea puternică a comunităţii regionale de acvacultură la această conferinţă este un pas important către dezvoltarea durabilă a sectorului. Abordarea noastră, la GFCM, cuprinde toate dimensiunile durabilităţii, de la guvernanţă şi aspecte sociale până la gestionarea mediului înconjurător şi creşterea economică. Ţările noastre au o viziune comună pentru viitor, adânc înrădăcinată în obiectivele şi aspiraţiile lor comune, dar şi aliniată la realităţile cu care se confruntă fermierii din acvacultură în fiecare zi", a declarat Miguel Bernal, secretar executive al GFCM.

Zece ani de progrese remarcabile

În timpul evenimentului, participanţii au trecut în revistă progresele impresionante înregistrate de sector în ultimul deceniu, inclusiv numeroasele progrese naţionale şi regionale realizate în vederea îmbunătăţirii durabilităţii sectorului, cum ar fi dezvoltarea strategiilor naţionale de acvacultură şi implicarea sporită a asociaţiilor de fermieri. Printre punctele importante se numără extinderea zonelor alocate pentru acvacultură de la 30% la 73% şi dezvoltarea programelor de monitorizare a mediului de la 23% la 60%. Mai mult, diferitele Centre Demonstrative de Acvacultură înfiinţate în Egipt, România, Tunisia, Turcia - cu un nou centru prevăzut a fi creat în 2025 în Bulgaria - au oferit instruire pentru mii de participanţi.În România, spre exemplu, Centrul Demonstrativ de Acvacultură a instruit numeroşi participanţii din toate ţările riverane Mării Negre cu privire la tehnologiile de cultură a midiilor, iar în prezent se realizează testări pilot pentru cultivarea stridiilor. Dr. Victor Niţă, directorul ADC Constanţa, a prezentat experimentul în curs de implementare cu stridii japoneze, desfăşurat în mare deschisă, în cuşti speciale ataşate pe o instalaţie long-line. Puietul de stridii a fost furnizat de o staţie de reproducere din Italia, în cadrul unui proiect finanţat de GFCM. Creşterea stridiilor în condiţiile Mării Negre va fi monitorizată timp de un an şi, la finalizarea experimentului, va fi organizat un workshop cu factorii interesaţi locali pentru a împărtăşi rezultatele şi cunoştinţele dobândite, în vederea stimulării dezvoltării conchiliculturii în zonă."România joacă un rol crucial în regiunea Mării Negre, în special în sectoarele agriculturii şi acvaculturii, aliniindu-şi obiectivele naţionale la Politica Agricolă Comună. În timp ce suntem încă în proces de dezvoltare a strategiilor şi de consolidare a sectorului, sprijinim activ iniţiativele regionale şi promovăm durabilitatea, serviciile de mediu în pescuit şi acvacultură. Acvacultura, prin natura sa, este o industrie sustenabilă şi prietenoasă cu ecosistemul, care joacă un rol semnificativ în reducerea poluării, refacerea biodiversităţii şi promovarea unei economii curate, circulare", a declarant Mihael Cristian Leonov, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Ruralului. Dezvoltare, România.

Cinci priorităţi pentru o acvacultură durabilă până în 2030

Îmbunătăţirea securităţii alimentare rămâne o prioritate, reafirmând rolul acvaculturii în furnizarea de alimente uşor accesibile, cu preţ rezonabil şi nutritive pentru a satisface o cerere globală în creştere, susţinând în acelaşi timp economiile locale şi reducând dependenţa de importuri. În acelaşi timp, promovarea creşterii bazate pe ecosistem este esenţială pentru a sprijini practicile de acvacultură care integrează abordările ecosistemice, pentru a asigura rezilienţa socială şi de mediu, sporind în acelaşi timp biodiversitatea şi refacerea ecosistemelor marine. În plus, consolidarea guvernanţei şi a colaborării cu părţile interesate este esenţială pentru a îmbunătăţi armonizarea cadrelor de reglementare cu standardele globale şi pentru a implica în mod activ factorii interesaţi, inclusiv producătorii la scară mică şi comunităţile locale, pentru a stimula procesul decizional echitabil şi cooperarea transfrontalieră. Adoptarea practicilor inovatoare, cum ar fi speciile adaptate la clima locală, acvacultura multitrofică integrată şi sisteme avansate pentru a aborda impactul schimbărilor climatice şi pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, este, de asemenea, un factor important pentru promovarea în continuare a rezistenţei la schimbările climatice şi a inovaţiei. În cele din urmă, asigurarea responsabilităţii sociale şi a incluziunii este esenţială pentru abilitarea comunităţilor locale, prioritizarea egalităţii de gen, îmbunătăţirea bunăstării forţei de muncă şi promovarea participării tinerilor pentru a crea un sector de acvacultură mai incluziv şi mai responsabil din punct de vedere social.

Pe măsură ce ţările din regiune vor analiza concluziile acestei conferinţe, este de aşteptat ca aceste rezultate să ghideze GFCM şi membrii săi în definirea de noi acţiuni strategice naţionale şi regionale pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii, inclusiv în contextul Conferinţei United Nations Ocean din 2025 şi a următoarei Declaraţii MedFish4Ever.