Taxa pe carbon, într-o nouă etapă de implementare

Taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), intră în etapa următoare a calendarului de implementare, în care contribuabilii vizaţi sunt obligaţi să raporteze emisiile reale de dioxid de carbon (CO2) încorporate în mărfurile importate din afara Uniunii Europene (UE). Mecanismul CBAM este în vigoare din octombrie 2023, dar, în etapa anterioară, raportarea se putea realiza pe baza unor valori implicite ale emisiilor publicate de Comisia Europeană (determinate ca medii globale pe baza informaţiilor publice). Schimbarea intervine începând cu următoarea raportare trimestrială (iulie-septembrie), care are termen limită de depunere 31 octombrie 2024, iar în România, Ministerul Finanţelor a început deja să trimită notificări importatorilor despre obligaţia de conformare cu regulamentul CBAM, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră a fost adoptat prin Regulamentul UE 2023/956 cu scopul de a menţine competitivitatea producătorilor din UE, supuşi unor norme de mediu mai stricte decât companiile concurente din alte regiuni ale lumii, şi, astfel, să evite relocarea producţiei în ţări terţe cu politici de mediu mai relaxate. Astfel, produsele importate din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, produse chimice, îngrăşăminte, fier/oţel şi aluminiu, sunt considerate "produse CBAM" şi sunt supuse raportărilor menţionate şi, din 2026, taxării, potrivit comunicatului.

Care sunt obligaţiile CBAM?

CBAM prevede două faze de implementare. Prima implică o perioadă de tranziţie în care declaranţii (importatorii sau comisionarii vamali, în cazul reprezentării indirecte) sunt obligaţi să raporteze emisiile de carbon încorporate la producerea mărfurilor vizate de regulament.

Începând cu 2026, devine operaţională faza a doua, în cadrul căreia declaranţii, pe lângă obligaţia raportării emisiilor, vor începe să şi plătească efectiv taxa, prin achiziţionarea certificatelor CBAM pe care ulterior le vor preda prin registrul CBAM autorităţilor, proporţional cu cantitatea emisiilor încorporate în mărfurile importate.

Ce se mai schimbă în următoarea raportare?

În primele trei trimestre de raportare de la introducerea CBAM (i.e. octombrie 2023 - iunie 2024), importatorii au beneficiat de o procedură simplificată, conform căreia au putut depune rapoarte pe baza emisiilor implicite publicate de Comisia Europeană.

Începând cu trimestrul trei din 2024 (cu termen de raportare 31 octombrie 2024), se elimină posibilitatea raportării emisiilor pe baza valorilor implicite, importatorii fiind nevoiţi să îşi contacteze furnizorii de mărfuri CBAM pentru a obţine valorile reale ale emisiilor aferente acestora, se menţionează în comunicat.

Totuşi, pentru mărfurile complexe (fier, oţel, aluminiu, îngrăşăminte, ciment) se permite în continuare utilizarea valorilor implicite pentru determinarea emisiilor încorporate, însă doar în limita a 20% din totalul acestora.

O altă schimbare importantă este legată de informaţiile care trebuie raportate începând cu trimestrul trei. Astfel, importatorii vor fi obligaţi să colecteze de la furnizorii din afara UE informaţii suplimentare, precum date despre instalaţia în care au fost produse mărfurile şi geolocalizarea acesteia, procesele de producţie şi parametrii specifici, emisiile directe şi indirecte încorporate şi modul de determinare a acestora (inclusiv precursorii în cazul mărfurilor complexe), dar şi informaţii cu privire la preţul carbonului datorat, acolo unde este cazul.

Întrucât lanţul de aprovizionare poate fi unul complex, iar furnizorul mărfurilor poate fi doar un comerciant din întregul lanţ, obţinerea informaţiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor poate deveni o sarcină greu de îndeplinit, motiv pentru care Comisia Europeană a publicat, pentru furnizorii din ţările terţe, un model de comunicare electronică voluntară a datelor pentru determinarea şi transmiterea informaţiilor necesare.

Care sunt penalităţile de nedeclarare?

Neraportarea sau întocmirea unor rapoarte incorecte sau incomplete se poate sancţiona cu penalităţi de până la 50 de euro pentru fiecare tonă de CO2 neraportată.

Totodată, deşi în perioada de tranziţie importatorii au doar obligaţii de raportare, în 2025 trebuie să se autorizeze pentru efectuarea de viitoare importuri de produse CBAM, iar, începând cu 2026, aceştia trebuie să achiziţioneze certificate CBAM pentru emisiile încorporate în mărfurile importate. Astfel, raportarea corectă a emisiilor va deveni mai importantă prin prisma implicaţiilor financiare.

În concluzie, având în vedere schimbările care au intrat în vigoare în acest trimestru, importatorii trebuie să implementeze un mod eficient de comunicare cu furnizorii lor şi să ia toate măsurile necesare, inclusiv alocarea de resurse pentru a se asigura că pot colecta informaţiile necesare raportării în timp util, se precizează în comunicat.

Pe termen lung, ţinând cont că, începând cu 2026, regulamentul generează şi implicaţii financiare, importatorii trebuie să ia în calcul inclusiv soluţii automatizate de colectare a informaţiilor şi înregistrarea acestora în sistemele informatice contabile şi de gestiune, astfel încât să poată administra în mod eficient achiziţiile de certificate CBAM.

Totodată, având în vedere nivelul posibilelor penalităţi, importatorilor li se recomandă să analizeze şi să monitorizeze cu atenţie importurile efectuate, astfel încât să asigure pe deplin conformarea cu regulamentul CBAM.