Locuitorii din tot mai multe oraşe (Barcelona, Roma, Paris, Veneţia, Praga...) se plâng că turismul le dă vieţile peste cap. Autorităţile au început să caute soluţii. Oficialii din Veneţia au anunţat extinderea taxei de acces pentru turiştii de o zi, măsură care va dubla aproape numărul de zile în care aceasta va fi aplicată în sezonul de vârf din 2025, de la 29 la 54 de zile, în perioada aprilie-iulie. Taxa, implementată în premieră mondială în aprilie 2024, va rămâne de 5 euro pentru rezervările făcute din timp, dar va creşte la 10 euro pentru sosirile de ultim moment, rezervate cu mai puţin de patru zile înainte. Scopul taxei este de a reduce presiunea turistică asupra oraşului, cunoscut pentru efectele negative ale supraaglomerării.
Oficialităţile au subliniat că măsura este încă în faza experimentală. Alte destinaţii turistice precum Kyoto şi Formentera au arătat interes pentru această iniţiativă. Simone Venturini, consilier responsabil de turism, a menţionat că Veneţia este printre primele oraşe din lume care ia măsuri proactive în faţa supraturismului. Deşi impactul asupra fluxului turistic nu este clar, primarul Luigi Brugnaro consideră că este prea devreme pentru concluzii definitive, dar subliniază că obiectivul nu este reducerea numărului de vizitatori, ci promovarea unei distribuiri mai echilibrate a sejururilor. În 2025, pentru prima dată, vor fi aplicate amenzi pentru turiştii fără permis de acces, o măsură anunţată iniţial şi pentru 2024, dar neimplementată. În acest an, suma colectată din taxele de acces a fost de 2,25 milioane de euro, acoperind doar o parte din costurile administrative ale sistemului. Primarul a subliniat că măsura de taxare nu urmăreşte generarea de venituri, ci gestionarea mai eficientă a presiunii turistice pentru a proteja oraşul şi locuitorii săi de efectele negative ale aglomeraţiei excesive.
• Demonstraţii în stradă
Luna aceasta, mii de persoane au manifestat în staţiunile din Insulele Canare, împotriva turismului excesiv care, potrivit lor, îi elimină pe localnici de pe piaţa imobiliară, relatează Reuters. Sub sloganul "Insulele Canare au o limită", locuitorii au demonstrat simultan în Gran Canaria, Tenerife, La Palma, Fuerteventura, Lanzarote şi El Hierro şi au cerut o schimbare a modelului turistic pentru insule. În Playa de las Americas din Tenerife, protestatarii au apărut pe plajă în timp ce turiştii făceau plajă şi au scandat "Această plajă este a noastră". Activiştii au susţinut că sosirea a milioane de vizitatori în fiecare an epuizează resursele naturale limitate, cum ar fi apa, şi dăunează mediului. Cel puţin 8.000 de persoane au participat la protest, potrivit guvernului spaniol. În perioada ianuarie-septembrie, 9,9 milioane de turişti au vizitat Insulele Canare, potrivit Institutului Naţional de Statistică din Spania, cu 10,3% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2023. Populaţia insulelor a fost de 2,2 milioane anul trecut. "Avem nevoie de o schimbare în modelul turistic astfel încât să lase bogăţie aici, o schimbare astfel încât să valorifice ceea ce are acest pământ pentru că este frumos", a declarat Sara Lopez, în vârstă de 32 de ani, pentru Reuters, duminică, în Gran Canaria. Spania, ţară dependentă de turism, a înregistrat în acest an o serie de proteste faţă de turismul excesiv în Barcelona şi în alte destinaţii de vacanţă populare, precum Mallorca şi Malaga. Guvernul regional al Insulelor Canare a elaborat un proiect de lege care se aşteaptă să fie adoptat în acest an pentru a înăspri normele privind închirierile de scurtă durată, în urma plângerilor venite din partea localnicilor excluşi de pe piaţa imobiliară.
Proprietăţile nou construite vor fi excluse de pe piaţa închirierilor de scurtă durată, iar proprietarii care deţin un permis vor avea la dispoziţie cinci ani pentru a se conforma cerinţelor care includ acordarea dreptului vecinilor de a se opune acestor permise.