The Tax Institute propune măsuri pentru echilibrul fiscal şi dezvoltarea durabilă a României

Asociaţia The Tax Institute a adresat o scrisoare deschisă liderilor principalelor partide politice din România, unde a propus o serie de măsuri pentru consolidarea echilibrului fiscal bugetar, stimularea muncii eficiente şi a investiţiilor, şi dezvoltarea unei economii moderne şi durabile în România.

Potrivit sursei citate, "În acest moment dificil, nu ne putem permite soluţii temporare care să agraveze situaţia fiscală pe termen mediu şi scurt. Aşadar, considerăm că este imperios necesar ca orice măsuri adoptate să respecte următoarele principii:"

1. Sarcina fiscală justă şi echitabilă

Impozitele şi contribuţiile sociale obligatorii trebuie stabilite în mod rezonabil, fără excepţii şi privilegii, ţinând cont doar de mărimea veniturilor, şi nu de tipul acestora. Legislaţia fiscală trebuie să încurajeze munca eficientă şi investiţiile!

2. Toleranţa zero la evaziune

Măsurile legislative adoptate trebuie să descurajeze practicile comerciale ilicite şi să elimine oportunităţile de fraudă create prin lege!

3. Informatizare cu sens / digitalizare orientată spre rezultate

Procesul de informatizare trebuie să aibă efectul de a reduce eforturile de declarare şi conformare voluntară ale contribuabililor, dar şi de a eficientiza procesul de administrare fiscală. Digitalizarea trebuie să aducă beneficii reale pentru toţi cei implicaţi şi nu doar costuri suplimentare pentru contribuabili şi ANAF!"- se arată în comunicat.

Asociaţia The Tax Institute propune o serie de măsuri concrete pentru a creşte veniturile la buget şi a crea un cadru fiscal favorabil dezvoltării prin muncă eficientă şi investiţii, având în vedere contextul economic actual.

1. Impozitul pe profit

• Păstrarea cotei de impozit pe profit de 16% care este una competitivă şi respectă cerinţele UE de a fi de cel puţin 15%. Revizuirea acelor măsuri care măresc artificial baza de calcul a impozitului pe profit, făcând ca rata reală de impunere să fie semnificativ mai mare.

• Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%) introdus în anul 2024 prin Legea nr. 296/2023, deoarece are un impact negativ asupra tuturor sectoarelor de activitate, unele fiind sever afectate. Din datele noastre, cele mai afectate sectoare sunt:

◦ sectorul auto, care are probleme semnificative generate de politicile publice şi de concurenţa masivă a Chinei. În România, sectorul auto (producţia de autoturisme şi componente) este o industrie esenţială fiind cel mai mare producător industrial, ce contribuie semnificativ şi la exporturi. IMCA 1% face ca rata efectivă de impozit să fie semnificativ mai mare de 16%, ajungând până la 100% şi - din păcate - în unele cazuri, majorând pierderea fiscală a producătorilor, amplificându-le problemele cauzate de piaţă şi generând risc de închidere a unor capacităţi de producţie în Romania.

◦ sectorul distribuţiei de mărfuri, în care marea majoritate a companiilor au capital românesc, deci nu poate exista suspiciunea că profitul ar fi redus artificial prin preţuri de transfer. Acest sector este afectat suplimentar şi de o măsură recent aprobată prin HG nr. 1393/2024 (deja atacată de contribuabili în procedură prealabilă, urmând procese în instanţă) prin care IMCA 1% se calculează inclusiv la accizele incluse în preţurile de achiziţie/vânzare.

Păstrarea IMCA 1% va face imposibilă atragerea de investiţii noi şi determină reducerea dimensiunii companiilor existente prin reorganizări, astfel încât cifra de afaceri să rămână sub pragul de 50.000.000 euro/an. Or, pentru a putea concura eficient pe plan regional, România are nevoie de consolidarea companiilor sale şi nu de fărâmiţare pentru a evita plata unui impozit nociv. În plus, dezavantajează companiile care au optat pentru măsura excelentă introdusă în 2020, şi anume, consolidarea fiscală.

• Eliminarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectorul petrol şi gaze (ICAS 0,5% din cifra de afaceri), mai ales în contextul în care comercianţii angro şi cu amănuntul de combustibili (indiferent de cifra de afaceri) au fost incluşi în acest sector. Aplicarea pe lanţul de comercializare (producători/ comercianţi angro/ comercianţi cu amănuntul) a ICAS 0,5% (care mai e şi nedeductibil la calculul impozitul pe profit!) va genera creşterea preţurilor la benzină şi motorină, inflaţie generalizată în toate sectoarele economice şi va duce la creşterea costului vieţii pentru toţi cetăţenii României.

• Reevaluarea sistemului de facilităţi fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare astfel încât acordarea acestora să fie condiţionată de înregistrarea şi valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în România, stimulând integrarea rezultatelor în economia naţională.

• Indexarea amortizării fiscale a mijloacelor fixe cu inflaţia, pentru a stimula investiţiile.

O astfel de măsură ar permite investitorilor să-şi recupereze investiţia în mod corect şi ar da încredere acestora că Guvernul României promovează măsuri care să stimuleze şi nu să descurajeze investiţiile noi. Măsura apare cu atât mai necesară cu cât inflaţia este şi se aşteaptă să fie în continuare la un nivel ridicat.

• Majorarea la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor fiscale, pentru a compensa măsura recuperării pierderii în limita a 70 % din profit. Această măsură are impact bugetar zero în următorii 5 ani, dar este necesară pentru a compensa limitarea introdusă în 2024, reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei de recuperare a pierderilor în acest context fiind complet nejustificată.

• Eliminarea limitării deductibilităţii dobânzilor la 1.000.000 euro pentru dobânzile plătite de companii către bănci sau pentru leasing financiar. Această limitare afectează companiile mari care derulează investiţii mari sau care au nevoi semnificative de finanţare a capitalului de lucru. În plus, nedeductibilitatea dobânzilor la debitor coroborată cu impozitarea acestora la creditor generează o situaţie de dublă impunere, în totală contradicţie cu toate recomandările OCDE. Limitarea deductibilităţii poate fi păstrată pentru finanţările externe intra-grup, ca măsură de evitare a erodării bazei de impunere în România.

• Deductibilitate integrală a provizioanelor pentru creanţe incerte (facturi emise şi neîncasate în 30 de zile de la termenul de plată), coroborată cu nedeductibilitatea cheltuielilor cu facturi neachitate în termen de 30 zile de la scadenţă pentru debitor.

O astfel de măsură ar fi neutră din punct de vedere bugetar, însă este o măsură necesară pentru a asigura echitatea impunerii. Considerăm că este inadmisibil ca Statul să favorizeze companiile rău-platnice (prin deducerea unor cheltuieli neachitate) în dauna companiilor care produc şi vând bunuri şi servicii, suportă costurile asociate acestor vânzări (inclusiv cu proprii angajaţi) şi - suplimentar, trebuie să suporte şi impozitul pe profit aferent sumelor neîncasate.

• Eliminarea obligaţiei de a întocmi dosarul preţurilor de transfer pentru tranzacţiile între companii afiliate cu sediul în România, mai ales în cazul companiilor româneşti care fac parte dintr-un grup fiscal.

Regulile privind preţurile de transfer au fost concepute de OCDE pentru a combate transferul profiturilor din ţări cu impozit pe profit mare în ţări cu impozit pe profit mic sau zero. În cazul tranzacţiilor între companii afiliate româneşti acest lucru nu se poate întâmpla, un cost mai mare/mic pentru compania care achiziţionează translatându-se într-un profit mai mic/mare pentru compania care vinde. Ambele fiind în România, rezultatul pentru buget este neutru, obligaţia de a întocmi dosarul preţurilor de transfer fiind inutilă din punctul de vedere al veniturilor bugetare, generând doar un cost suplimentar pentru companii. Aceasta concluzie este cu atât mai evidentă în cazul companiilor ce fac parte din acelaşi grup fiscal.

2. Impozitul pentru microîntreprinderi

Asociaţia The Tax Institute propune revenirea la regimul fiscal simplificat din 2002, cu ajustarea plafonului la 1.000.000 lei (200.000 euro), având în vedere că extinderea acestuia a transformat regimul într-un instrument de planificare fiscală agresivă, contrar recomandărilor Comisiei Europene.

3. Impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii

• Cota unică este un sistem de impunere a veniturilor care a produs rezultate excelente:

◦ prin prisma echităţii impunerii persoanelor fizice (proporţional cu câştigul, fără a sancţiona performanţa prin impunere progresivă),

◦ pentru buget (cota unică de 16% a generat în perioada 2007 - 2017 venituri fiscale cu aproximativ 20% mai mari decât s-au obţinut în perioada 2000 - 2004 prin aplicarea cotelor progresive de 18 - 40%, adică 3,34% PIB vs. 2,8% PIB),

◦ prin costuri de administrare semnificativ mai mici decât costul administrării cotelor progresive.

• Cota unică trebuie întărită, nu înlocuită cu un sistem de impunere progresiv care la noi s-a dovedit a fi un fiasco;

• CAS şi CASS

◦ nu sunt impozite, chiar dacă ele sunt incluse în Codul fiscal şi sunt calculate ca procent din venituri.

◦ sunt contribuţii în schimbul cărora contribuabilul primeşte contraprestaţii (asigurarea de pensii, asigurarea de sănătate).

◦ sunt bazate pe solidaritate între cetăţeni (asigurarea de sănătate îl costă mai mult pe cel cu venituri mai mari, deşi serviciile sunt aceleaşi) sau pe solidaritate inter-generaţională (oamenii activi plătesc CAS acum pentru a asigura plata pensiilor în schimbul promisiunii statului că vor primi, cândva, pensie calculată pe baza sumelor cu care au contribuit în perioada activă).

Asociaţia The Tax Institute consideră că includerea CASS în impozitul pe venit este o eroare, chiar dacă este susţinută de un studiu al Băncii Mondiale. De asemenea, propune măsura ca inoportună, alături de recomandările privind cotelor progresive şi renunţarea la reţinerea la sursă a impozitului pe venit, care ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor bugetare curente.

Asociaţia avertizează că impozitarea progresivă a marilor averi este o măsură periculoasă, care ar putea destabiliza sistemul financiar, ducând la migrarea activelor din România către alte ţări. Propunerea trebuie abandonată urgent.

"În acest context, vă propunem următorul pachet de soluţii bazate pe convingerea noastră fermă că sarcina fiscală totală (impozit pe venit, CAS, CASS) trebuie să depindă doar de mărimea veniturilor şi nu de tipul lor:

• menţinerea cotei unice de impozit pe venit, fără excepţii! Eliminarea scutirilor de impozit pentru angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară!

• eliminarea impozitului de 1% pentru câştigurile de pe bursă şi a scutirii de impozit pe câştigurile din criptomonede. Baza de impunere pentru operaţiunile cu criptomonede trebuie calculată în mod similar câştigurilor de pe bursă, reglementarea actuală nu poate fi aplicată;

• plafonarea bazei de calcul al CAS pe suma veniturilor totale realizate din muncă (salarii, activităţi independente, drepturi de autor, contracte de activitate sportiva) la un nivel rezonabil, de maxim 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime/an. În mod corespunzător, rezultă şi plafonarea numărului de puncte de pensie, măsură ce contribuie la sustenabilitatea pilonului I de pensii;

• plafonarea bazei de calcul al CASS la acelaşi nivel de 6 salarii minime pe lună/72 salarii minime pe an, pe suma tuturor veniturilor şi scăderea deducerii personale şi din baza de calcul al CASS, nu numai din baza de calcul al impozitului pe salarii, măsură ce ajută la reducerea sarcinii fiscale totale pentru salariile mici

• introducerea unor măsuri eficiente privind impozitarea sumelor care nu pot fi justificate, precum cele propuse în septembrie 2016: stabilirea unui moment zero la care toţi contribuabilii cu un patrimoniu net semnificativ ( > 1.000.000 euro) să depună o declaraţie iniţială de patrimoniu + scurtă perioadă de conformare voluntară (3 luni) cu plata impozitului pe venit + cotă majorată de impozit (70%) pentru sumele ce ulterior nu pot fi justificate. Legislaţia din prezent pur şi simplu nu funcţionează! Din 2011 de când a fost introdusă, costurile de administrare (salarii inspectori, etc) au depăşit de cel puţin 5 ori (!!!) sumele colectate;

• introducerea de reguli privind transparentizarea în scop fiscal a sumelor "parcate" de rezidenţi români în paradisuri fiscale (a se vedea: OCDE: CFC Rules focused on the UBO) ;

Implementarea unui astfel de pachet ar asigura:

• creşterea conformării voluntare ;

• eliminarea tentaţiei actuale de a masca veniturile din salarii (sarcină fiscală totală de 41,5%) sub alte forme de venituri, semnificativ mai puţin fiscalizate;

• eliminarea aplicării multiple a CASS pentru mai multe tipuri de venituri (10% neplafonat pentru salarii, 10% plafonat la 5 salarii minime/lună pentru venituri din activităţi independente, 10% plafonat la 2 salarii minime pentru venituri din chirii, dividende, dobânzi, câştiguri de capital, alte venituri);

• reducerea cheltuielilor de administrare, controalele pentru verificarea încadrării veniturilor într-una sau alta din categorii slab fiscalizate (ex. activităţi dependente vs. activităţi independente) nemaifiind necesare (sarcina fiscală nu va mai depinde de tipul venitului).

• nu în ultimul rând, aplicarea acestui set de măsuri ar ridica presiunea exercitată de Comisia Europeană pentru modificarea reglementărilor privind microîntreprinderile, deoarece acestea şi‑ar pierde complet atractivitatea pentru planificare fiscală agresivă."- se transmite în comunicat.

The Tax Institute propune menţinerea cotelor actuale de impozitare, dar cu revenirea la structura anterioară anului 2018, respectiv:

Cota unică: 16%

CAS: 21%

CASS: 9%

În plus, pentru a evita dubla impunere, impozitul pe dividende ar trebui ajustat astfel încât suma impozitului pe profit şi cel pe dividende să rămână 16% din profit. Acest sistem ar contribui la reducerea impactului bugetar generat de plafonarea bazei de calcul al CAS şi CASS pentru veniturile mai mari de 6 salarii minime.

• România are, de departe, cel mai mare GAP (GAP = partea care nu se colectează din TVA-ul teoretic colectabil, luând în considerare şi cotele reduse). Conform ultimului studiu publicat de Comisia Europeană, în 2021 România a înregistrat un GAP de 36.7% în 2021, deşi media UE a scăzut semnificativ (de la 11.2% în 2018 la 5.3% în 2021). Începând din 2022, ţara a introdus măsuri de digitalizare pentru reducerea acestui GAP, cum ar fi RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu şi RO e-TVA, însă aceste măsuri au fost implementate rapid, fără consultări şi cu costuri semnificative pentru contribuabili. În prezent, toate sistemele sunt operaţionale, cu excepţia RO e-Factura B2C, care va deveni activă din ianuarie 2025. Deşi nu există studii actualizate privind impactul asupra GAP-ului de TVA, încasările nete din TVA au avut o evoluţie relativ constantă între 2021 şi 2024, variind între 6.56% şi 6.71% din PIB.

"Din analiza acestor cifre se vede că încasările din TVA în 2024 nu numai că nu se apropie de VTTL (TVA teoretic colectabil) de 10,6% din PIB (6,64% din PIB), dar sunt mai mici chiar decât cele din 2021, când nu aveam implementate niciunul dintre sistemele "RO e-...", ceea ce confirmă că semnalele de alarmă trase de noi au fost corecte. RO e-DEGEABA!" - a explicat Asociaţia, într-o scrisoare comună.

În 2023 şi 2024, România a înregistrat creşteri semnificative ale TVA-ului pentru multe produse şi servicii, prin restrângerea aplicării cotelor reduse de TVA (5% şi 9%). În aceeaşi perioadă, consumul intern a crescut mult mai rapid decât PIB-ul, ceea ce a dus la o creştere a ponderii consumului intern în PIB.

"Suntem pe un drum greşit, drum care este şi foarte costisitor!"

În planul de ajustare pe 7 ani al deficitului prezentat Comisiei Europene, evoluţia încasărilor din TVA preconizează o creştere modestă: 6,8% din PIB în 2024 şi 2025, 7,3% în 2026-2027 şi 7,5% în perioada 2028-2031. Este îngrijorător că Ministerul Finanţelor nu vizează reducerea GAP-ului de TVA şi apropierea de nivelul VTTL de 10,6% din PIB, având în vedere creşterile de cote şi ponderea consumului intern în PIB. Aceasta reflectă, de fapt, o impotenţă a autorităţilor fiscale (MF/ANAF) în faţa evaziunii fiscale şi ridică întrebarea: Cum putem accepta o astfel de situaţie?, semnalează Asociaţia The Tax Institute.

Asociaţia propune măsuri concrete pentru eficientizarea colectării TVA şi reducerea evaziunii fiscale:

Introducerea taxării inverse generalizate în B2B pentru facturile mai mari de 5.000 euro (25.000 lei), similar regimului aplicat în 2017 pentru vânzările de telefoane mobile şi computere. Aceasta ar ajuta la combaterea fraudelor în comerţul cu echipamente scumpe, fiind un sistem care ar putea fi acceptat de Comisia Europeană fără dificultăţi.

Eliminarea RO e-Transport şi RO e-TVA, care sunt percepute ca măsuri costisitoare şi ineficiente pentru contribuabili şi ANAF. Aceste sisteme sunt considerate a fi doar generatoare de costuri administrative, iar RO e-Transport riscă să devină un instrument abuziv de sancţionare a contribuabililor corecţi.

Revizuirea RO e-Factura şi RO e-Case de marcat, având în vedere că RO e-Factura nu include facturile pentru exporturi sau livrări intra-comunitare, ceea ce îl face incomplet şi ineficient pentru administrarea fiscală în timp real.

Aceste măsuri sunt propuse pentru a reduce costurile administrative, a îmbunătăţi eficienţa colectării TVA şi a reduce evaziunea fiscală.

Taxarea inversă generalizată elimină complet frauda carusel şi TVA pierdut prin insolvenţe (de multe ori frauduloase), prin faptul că elimină, în cea mai mare parte, cash flow-ul în B2B (banii care nu circulă nu pot fi furaţi!), explică semnatarii scrisorii.

În ceea ce priveşte accizele, Asociaţia The Tax Institute recomandă următoarele măsuri:

Analiza GAP-ului de colectare a accizelor la alcool, având în vedere că, conform estimărilor proprii, acesta ar putea fi chiar mai mare decât GAP-ul la TVA. O astfel de analiză detaliată ar ajuta la identificarea şi combaterea evaziunii fiscale şi a pierderilor semnificative de venituri bugetare.

Evaluarea eficienţei introducerii accizelor nearmonizate pentru băuturile nealcoolice îndulcite. Se sugerează că sumele colectate din aceste accize ar putea fi depăşite de costurile administrative implicate. În această direcţie, ar fi utilă o revizuire a impactului acestei măsuri, pentru a asigura că nu există distorsiuni economice sau administrative.

Aceste recomandări au scopul de a optimiza colectarea accizelor şi de a reduce riscurile legate de administrarea fiscală ineficientă.

Propuneri fiscale din partea Asociaţiei The Tax Institute:

Limitarea la două categorii de impozitare: rezidenţial şi nerezidenţial.

Calcularea valorii de impunere similar cu sistemul actual pentru clădirile rezidenţiale deţinute de persoane fizice (valoare fixă pe mp, în funcţie de tipul construcţiei, suprafaţă, rangul localităţii şi zona din cadrul localităţii).

Diferenţierea între categoriile de impozitare să se facă exclusiv prin cotele de impunere.

Stabilirea de către consiliile locale a cotelor de impunere pentru ambele categorii între un minim şi un maxim. Este subliniată importanţa limitării maxime pentru a preveni un cadru fiscal impredictibil care afectează bugetarea multianuală a afacerilor.

O revizuire completă a impozitului pe autoturisme, cu un accent pe eliminarea scutirilor şi reducerilor excesive pentru maşinile electrice şi hibride, până la implementarea unei revizuiri integrale.

Controlul cheltuielilor publice.

Asociaţia subliniază că orice măsuri fiscale vor fi ineficiente fără o reducere semnificativă a cheltuielilor statului. De exemplu, în 2024, în ciuda majorării impozitelor şi creşterii semnificative a încasărilor, deficitul bugetar a crescut semnificativ, depăşind 8,5% din PIB.

Asociaţia The Tax Institute salută iniţierea unui dialog între forţele politice pro-europene şi pro-democratice privind programul de guvernare al României pentru 2025 şi anii următori şi oferă sprijinul complet pentru implementarea acestor măsuri, în scopul unei gestionări fiscale mai eficiente şi sustenabile.