Toaleta din fundul curţii ne aşază la coada Europei

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, conform datelor publicate, ieri, de Eurostat.

Practic, ţara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu privire la acest aspect privind condiţiille de trai, fiind depăşită de Bulgaria, unde doar 15,3% din populaţie mai are toaleta în fundul curţii, de Lituania - cu numai 10,6% şi Letonia - 9,9%.

În 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, iar în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul se apropie de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Situaţia este dramatică dacă adăugăm faptul că, la începutul acestui an, 1176 de unităţi de învăţământ aveau toaletele în curte, majoritatea şcolilor şi gărdiniţelor cu această carenţă fiind înregistrate în mediul rural.

Deşi fostul guvern Dăncilă a promis la începutul anului că situaţia respectivă va fi rezolvată, alocările bugetare nu au fost pe măsură şi, în continuare, multe şcoli din grădiniţe din mediul rural nu beneficiază de toalete în interiorul clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea.

Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanţelor, a declarat în 20 februarie 2019: "Pot să vă spun că sunt încă 1.400 şi ceva de şcoli care sunt în aceas-tă situaţie neplăcută, cu WC în curte. Până la final de an este obligatoriu ca toate aceste şcoli să nu mai aibă această situaţie. Şi cum? Se vor aloca, am făcut un program care se lansează imediat. Undeva la 10.000 de euro va veni pe fiecare şcoală pentru a pune lângă şcoala respectivă acele containere moderne care sunt prevăzute cu partea de baie".

În realitate, la sfârşitul lunii mai, după alegerile europarlamentare, fos-tul guvern Dăncilă a alocat bani doar pentru 60% din totalul unităţilor de învăţământ cu probleme.

Astfel, Ministerul Educaţiei urma să finanţeze investiţii în valoare totală de 64,9 milioane de lei pentru 858 de şcoli care au toaletă în curte, fără apă şi canalizare, potrivit unei hotărâri de Guvern adoptată în şedinţa din 30 mai 2019. Asta înseamnă că fostul guvern nu a prevăzut alocări de fonduri pentru 631 de şcoli, faţă de situaţia prezentantă de fostul ministru al Educaţiei, Ecvaterina Andronescu, care afirma că în situaţia respectivă se află 1489 de şcoli.

Un raport al Ministerului Educaţiei arăta că în urmă cu doi ani erau 2219 unităţi de învăţământ cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi fără canalizare, iar în anul 2018 func-ţionau cu grupuri sanitare neconforme 1489 de şcoli şi grădiniţe.

La începutul primăverii lui 2019, 1180 de şcoli aveau grupuri sanitare necorespunzătoare.

Din datele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Educaţiei reiese că din luna martie 2019 până în septembrie 2019 a fost rezolvată situaţia toaletelor exterioare la doar 4 şcoli.

În Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaţionale 2018 - 2023, adoptată de Guvernul României pe 23 aprilie 2018, se arăta că aproximativ 4200 dintre şcolile din România nu au grupuri sanitare în incinta şcolii, situaţie cu impact asupra unui număr de peste 155.486 de elevi la nivel naţional.

Dintre cele 4.200 de unităţi de învăţământ, aproximativ 2200 aveau grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi fără canalizare.

Absenţa grupurilor sanitare în interiorul unităţilor de învăţământ este frecventă în regiunea Moldovei. În judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Vrancea aproximativ unul din trei elevi nu are acces la grupuri sanitare în interior.

Pe de altă parte, Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Braşov au cele mai mari procente de unităţi de învăţământ cu toalete în interior.

Un alt aspect dramatic este faptul că una din patru grădiniţe din mediul rural are grupurile sanitare în exteriorul clădirii, iar încălzirea acestora se realizează exclusiv cu sobe.