Perspectivele pentru România sunt să conveargă la Zona Euro, consideră reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, care a subliniat câteva dintre obstacolele cu care se confruntă ţara noastră.
Una dintre problemele menţionate este infrastructura, care nu există încă în acest moment şi reprezintă o problemă care trebuie luată foarte în serios şi pentru care Guvernul trebuie să cheltuie "nişte bani".
"Pe de altă parte, România este un loc unde este bine să faci afaceri, dar aici apar câteva probleme, cum ar fi arieratele. Ele ar putea părea o chestiune tehnică, anumite întârzieri la plată. România a progresat foarte mult, dar încă există o poveste cu un investitor sau un contractor străin care nu a fost plătit, chiar şi după o hotărâre judecătorească. Aceste poveşti sunt ceva izolat, reprezintă o problemă măruntă, nu afectează toate contractele de investiţii, dar informaţiile se răspândesc rapid şi ajută să se formeze această imagine - dacă te duci în România, nu-ţi iei banii înapoi. Şi de ce să te duci să investeşti resurse într-o ţară dacă nu-ţi iei banii înapoi? Deci impactul financiar este mic, dacă vorbim de plata arieratelor, dar impactul la nivelul percepţiei este imens", a spus Tolosa.
Percepţia că România este o ţară riscantă pentru investitori este absolut nefondată, consideră Guillermo Tolosa.
Altă problemă o reprezintă evaziunea fiscală, dar aceasta nu este o problemă tehnică, ci înseamnă că o ţară colectează mai puţin şi trebuie, ca urmare, să aibă cheltuieli mai mici.
"Este un lucru important, dar nu cel mai important din întreaga poveste. De fapt, România are acum resurse disponibile pe care nu le poate cheltui, probabil că le va irosi într-un fel sau pe care le va canaliza către infrastructuri. Evaziunea este distribuită inegal între firme. Aceasta înseamnă că există o percepţie din afara României, că nu toată lumea joacă egal, că vor fi întotdeauna nişte concurenţi care fac evaziune fiscală şi, în acest context, este greu să investeşti, mai ales că nu este predictibil dacă o să reuşeşti", a punctat reprezentantul FMI, citat de Mediafax.
Tolosa menţionează că e nevoie de o poziţie mai puternică a Guvernului împotriva evaziunii fiscale, nu pentru a exista resurse la bugetul de stat, ci pentru a încuraja oamenii să investească în România.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI a apreciat progresele realizate de România, despre care a spus că are potenţialul de a deveni una dintre economiile cele mai dezvoltate din Europa.
În contextul unor indicatori macroeconomici solizi şi a unor politici fiscal-bugetare sănătoase, cu o economie care prezintă o creştere sustenabilă, Tolosa apreciază că România nu mai are nevoie de ajutorul FMI.
"Vreau să mai menţionez un lucru, o rază de speranţă care n-a fost pusă în lumină: Europa rămâne o maşină a convergenţei, cea mai de succes din istorie şi încă este astfel. În acest context, perspectivele României sunt cele de convergenţă. România este pe drumul cel bun spre convergenţă, suntem absolut siguri de acest lucru, iar pilonii principali ai acestei bune direcţii sunt mediul macroeconomic. Nicio ţară nu a ajuns la convergenţă prin inflaţie, cu deficite mari, prin intrarea în incapacitatea de plată. Noi am accentuat şi eforturile de luptă anticorupţie; România ia aceste lucruri foarte în serios", a adăugat Tolosa.
• "FMI va discuta cu Guvernul toate variantele, dacă primeşte o cerere pentru un nou acord"
România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte, a mai declarat Guillermo Tolosa.
"Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (...) Este doar o discuţie tehnică pe buget", a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.
El a precizat că, până la acest moment, FMI nu a primit nicio solicitare oficială din partea autorităţilor române pentru un nou acord.
Acordul actual cu instituţiile financiare internaţionale, în valoare de 4 miliarde euro, are un caracter preventiv şi expiră la finalul lunii septembrie, fără succes, întrucât Guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate.
Reprezentantul FMI a mai spus că Guvernul României a achitat integral împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar Banca Naţională a României (BNR) mai are de plătit trei rate, ultima fiind programată în ianuarie.
Întrebat dacă datoriile României au fost plătite către FMI, aşa cum a anunţat miercuri premierul Victor Ponta, Tolosa a menţionat că România are datorii la FMI care diferă, o parte fiind plătite de către Guvern, altele de către BNR.
"Guvernul a plătit integral datoria, BNR mai are încă trei rate de achitat, ultima va fi în ianuarie anul viitor", a explicat Tolosa.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în şedinţa de guvern, că România şi-a achitat datoria faţă de FMI şi că nu mai are nevoie de niciun ban de la instituţiile financiare internaţionale, însă consideră că un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar fi un lucru "într-o perioadă frământată pentru regiune şi Europa".