Torţionarul Vişinescu şi-ar putea primi sentinţa pe 24 iulie

Alexandru Vişinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată pentru crime împotriva umanităţii, şi-ar putea afla sentinţa pe 24 iulie, când Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a stabilit pronunţarea.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Alexandru Vişinescu, comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 - 1963, pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Ulterior, IICCMER a mai sesizat la parchet fapte similare ce ar fi fost comise alţi foşti torţionari: Ioan Ficior, Florian Cormoş, Constantin Istrate, Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu.

Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 24 septembrie 2014 la Curtea de Apel Bucureşti. Cazul este judecat de Carmen Veronica Găină.

Marţi, în ultimul cuvânt, Alexandru Vişinescu a spus că el a muncit o viaţă întreagă şi că în tinereţe a fost servitor.

"Am fost ales să fiu la Râmnicu Sărat, pentru că am fost corect, am fost recomandat să ajung acolo, nu am ajuns pur şi simplu. Dosarele deţinuţilor nu erau la mine, ci la Direcţia Generală (a Penitenciarelor, n.r.). (...) Am muncit foarte mult, am fost respectat. În condiţiile în care am fost atâţia ani la Râmnicu Sărat, înseamnă că am muncit şi am dovedit corectitudinea. Nu sunt eu de vină. Direcţia Generală nu a văzut? Putea să intervină. Deţinuţii nu erau la mine, erau la Direcţia Generală", a spus Vişinescu.

Totodată, el a cerut în repetate rânduri instanţei să aprecieze sinceritatea de care a dat dovadă pe parcursul procesului.

Procurorii au cerut instanţei o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Alexandru Vişinescu, maximul prevăzut de vechiul Cod penal pentru tratamente neomenoase.

În noul Cod penal, acestei infracţiuni îi corespunde cea de crime împotriva umanităţii, ce are prevăzută pedeapsa de închisoare pe viaţă, însă, cum Vişinescu are peste 65 de ani, nu se poate cere o astfel de pedeapsă.

Astfel, procurorii au cerut pedeapsa mai favorabilă de 25 de ani de închisoare, încadrând faptele conform vechiului Cod penal.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au arătat că Vişinescu se face vinovat de infracţiunea de care este acuzat şi că faptele sale au fost probate prin mărturii, documente de arhivă şi alte documente adunate pe parcursul întregului proces.

Anchetatorii consideră că în cazul fostului torţionar se impune o pedeapsă atât de mare pentru că acesta avea posibilitatea să evite derularea unui regim de exterminare în Penitenciarul Râmnicu Sărat, dar nu a făcut-o, el având puterea să decidă asupra sorţilor celor care au murit în închisoarea comunistă.

Totodată, anchetatorii au solicitat instanţei degradarea militară a lui Vişinescu, care are gradul de locotenent colonel în rezervă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic"

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.

"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.

"Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

În prezent, el trăieşte într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.