Scurgerea netă de capital din Rusia va creşte, în acest an, de aproape trei ori faţă de anul trecut, pînă la 8-8,5 miliarde de dolari (în 2003 - 2,9 miliarde de dolari), a declarat, la ultima şedinţă a Guvernului Federaţiei Ruse, ministrul dezvoltării economice, Gherman Gref. Fără să ofere explicaţii asupra cauzelor, domnia sa a ţinut totuşi să adauge că Rusia poate deveni cu adevărat beneficiar al capitalului străin nu mai devreme de anii 2006-2007. Gref a năruit astfel complet aşteptările optimiste ale Ministerului Finanţelor, care prognoza, orientîndu-se după rezultatele obţinute la sfîrşitul anului, un aflux net de capital de 3-4 miliarde de dolari. Estimările Băncii Rusiei sînt "mai optimiste" - din ţară "vor fugi" doar 6 miliarde de dolari. Dar, aşa cum s-a adeverit, este scăzută şi suma avansată de Gref - contestat chiar de subordonatul său, şeful departamentului macroeconomic din Ministerul Dezvoltării Economice, Andrei Klepaci. "Estimarea făcută de ministru reprezintă limita inferioară, cea superioară fiind de 12 miliarde de dolari" - a spus acesta. În opinia sa, deşi afacerea "Iukos" a influenţat negativ această situaţie, ea nu a avut, totuşi, rolul hotărîtor. Klepaci consideră că principala scurgere de capital ţine de sectorul bancar: organizaţiile de credit au început să-şi sporească activele străine pe fondul unei situaţii tensionate pe piaţa interbancară şi al introducerii unor restricţii în circulaţia capitalului. "În primul semestru al acestui an numai pe canalele bancare au ieşit aproape 7 miliarde de dolari, bani obţinuţi din speculaţii financiare" - a declarat Klepaci. Încă o cauză a migraţiei masive a fost cumpărarea de valută, de către populaţie, în al doilea trimestru al anului, tendinţă care, după părerea sa, va continua şi pe viitor.
Oficialităţile apreciază că scurgerea netă de capital în sectorul privat al economiei ruse a fost, în primul semestru al acestui, an de 5,5 miliarde de dolari, în timp ce în primul semestru al anului 2003 s-a constatat o scurgere netă de resurse financiare de 3,8 miliarde de dolari. Dar mai există şi alte probleme în economia rusă. După cum afirmă ministrul, peste două treimi din cererea de pe piaţa internă este acoperită de importuri. Volumul mărfurilor de import de pe piaţa rusească a crescut cu un sfert în primul semestru. "Producătorii autohtoni nu fac, deocamdată, faţă concurenţei cu importul" - constată Gref. Dar şi exportul de mărfuri ruseşti este în creştere. În primul semestru, ea a fost de 23,7%. Ca lideri ai exportului, ministrul a numit petrolul şi metalele. Astfel, preţul mediu al petrolului rusesc marca Urals a fost de 30,8 dolari barilul în primul semestru, ceea ce înseamnă o depăşire cu 15% a indicatorului respectiv din anul trecut. Preţurile la aluminiu au crescut cu 19,4%, la cupru cu 66,5%, la nichel cu 61,5% ş.a.m.d. "Rezultatul înapoierii tehnologice" - aşa a comentat ministrul orientarea cu precădere spre materiile prime a exportului autohton. De fapt, presiunea exercitată în prezent de mult trîmbiţatul factor de întărire a rublei asupra întreprinderilor ruseşti este minimă - valuta naţională a devenit mai "grea", în expresie reală, în cele şase luni, doar cu 4,6% (în prima jumătate a anului 2003 - cu 11%).
Cu toate acestea, pentru a-şi menţine reperele de curs fixate, Banca Rusiei trebuie să mărească oferta monetară, ceea ce duce la creşterea inflaţiei. Aşadar, ce-i de făcut? Trebuie să crească competitivitatea întreprinderilor ruseşti, consideră şeful Ministerului Dezvoltării Economice. Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să sprijine producătorii în achiziţionarea tehnicii de ultimă oră şi în reînnoirea producţiei. Dar cum, că doar n-ai să cumperi, pe banii statului, ca în vremurile sovietice, utilaje de import pe care să le repartizezi întreprinderilor? Pentru rezolvarea acestei probleme, Guvernul elaborează un nou sistem, denumit planificare bugetară pe programe speciale. Se prevede ca, în funcţie de sarcinile realizate, să fie finanţate ministerele şi departamentele. Acest sistem se va aplica integral din anul 2006.