TradeVille: Exporturile noastre de energie au crescut cu 42%, în 2023

Sistemul energetic din România a prezentat o dinamică ridicată în cursul anului trecut, cu o creştere a producţiei naţionale nete de energie de 3%, în principal datorită unei hidraulicităţi sporite. Această creştere, alături de scăderea consumului de energie cu 4,9%, ca urmare a temperaturilor medii anuale mai ridicate şi a creşterii puterii instalate de prosumatori (de la 630 MW la 1.388 MW), a transformat România într-un exportator net de energie în 2023, cu exporturi mai mari cu 42% şi importuri care s-au redus cu 27%, conform unui raport al Departamentului de Analiză al TradeVille. Raportul trece în revistă cele mai recente informaţii despre sectorul de energie din România şi cel internaţional, evidenţiind trendurile macro din 2024, comparativ cu 2023, rezultatele financiare, dar şi randamentele celor mai mari companii de energie la bursă.

România reuşeşte şi în 2024 să-şi menţină poziţia de exportator net de energie, având, până în acest moment, un nivel al exportului net de 0,8 TWh - mai bine faţă de Bulgaria, Ungaria sau Polonia, care au importat mai multă energie.

Producţia internă a acoperit 91,4% din consumul de energie, în timp ce importurile au reprezentat doar 8,6%. Mixul de producţie al anului a favorizat energia hidro şi sursele regenerabile, cu o scădere a dependenţei de sursele termoenergetice şi o contribuţie din stocarea bateriilor de 4,2%.

Pe de altă parte, la nivelul blocului european, mixul de producţie are o dinamică mai accentuată spre resursele verzi de energie, tranziţie care a fost semnificativ impactată de războiul din Ucraina şi renunţarea la aprovizionarea directă din Rusia cu combustibili fosili. Astfel, utilizarea combustibilor fosili în 2023 a scăzut cu un nivel record de 19%, reprezentând mai puţin de o treime din producţia de energie electrică din UE, în timp ce resursele regenerabile au crescut la o cotă de peste 40%.

Preţurile energiei electrice, de asemenea, s-au calmat, acestea suferind o scădere importantă faţă de începutul anului 2023, media preţurilor spot pentru energie în UE fiind cu 37,1% mai mică în primul trimestru din 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

În luna martie, România se plasează în partea de sus a clasamentului privind preţul spot al energiei electrice, fiind cu 8,3% peste media înregistrată în UE. Cele mai mari preţuri ale energiei electrice sunt înregistrate în Italia (+31,4% faţă de medie), în timp ce Portugalia beneficiază de cele mai mici preţuri (-61,3% faţă de medie).

Pe partea de cerere de energie electrică, situaţia în Europa se prezintă similară cu cea a României, aceasta fiind cu 3,4% mai mică în 2023. Tendinţa de scădere este aşteptată să se inverseze în viitor, întrucât direcţia de electrificare tot mai accentuată va pune o presiune tot mai mare.

• Petrolul - din nou în creştere

Pe sectorul de Petrol şi Gaze în Europa s-a înregistrat o scădere notabilă a importurilor de produse energetice în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2022, care a afectat atât valoarea, cât şi cantitatea acestor importuri. Acest trend a fost evidenţiat de tendinţa Europei de a întrerupe livrările din Rusia, importurile de produse petroliere din această ţară reducându-se semnificativ în 2022 şi continuând să scadă pe parcursul primelor trei trimestre din 2023.

Mai exact, în al treilea trimestru din 2023, UE a înregistrat o scădere de 3% în ceea ce priveşte volumul importurilor petroliere, pe când importurile de gaze naturale au scăzut cu 17%.

Preţul petrolului la nivel internaţional a evoluat pe un trend crescător în anul 2024, după ce în a doua jumătate a anului 2023 acesta a înregistrat o pierdere de peste 22%, ajungând la un minim de 73,3 dolari/baril.

Săptămâna trecută, ţiţeiul a reuşit să atingă un maxim al ultimelor patru luni, mişcare ce a fost susţinută de scăderile exporturilor de ţiţei din Arabia Saudită şi Irak, precum şi de semnele unei cereri mai puternice şi creşterii economice din China şi SUA. Astfel, ţiţeiul Brent se apropie de pragul de 90 de dolari/baril.

• Companiile din energie au performanţe bune la BVB

Sectorul de energie din România a înregistrat performanţe bune, în contextul condiţiilor macro din 2023, dar şi ţînând cont de faptul că societăţile vin după anul 2022, care a fost marcat de recorduri nesustenabile.

Pe segmentul energiei electrice, companiile au reuşit o creştere a veniturilor sau, în unele cazuri, o menţinere a nivelului cifrei de afaceri, într-un mediu de scădere a consumului de electricitate la nivel naţional, atât din cauza temperaturilor mult peste mediile din anii trecuţi, cât şi din cauza unui număr tot mai mare de prosumatori.

Cumulat, segmentul de energie electrică a obţinut venituri de peste 31,8 miliarde de lei în anul 2023, în creştere cu 12,8% faţă de 2022, una dintre principalele cauze fiind stabilizarea preţurilor energiei şi scăderea cheltuielilor cu impozitele suplimentare. Profitul net, la nivel de sector, a crescut în 2023 la peste 9,6 miliarde de lei (+16,2% faţă de 2022), reflectând o creştere în medie a profitabilităţii. Hidroelectrica se menţine în topul clasamentului, atât la nivelul cifrei de afaceri, cât şi a profitului net, însumând cele mai mari creşteri printre companiile de energie în 2023. Performanţele societăţii s-au datorat unui an favorabil din punct de vedere al hidraulicităţii, dar şi din creşterea rapidă a cotei de piaţă din ultimii ani.

Pe segmentul de Petrol şi Gaze, anul 2023 a adus o dinamică mai slabă comparativ cu energia electrică, sectorul acumulând venituri de 69,8 miliarde de lei, mai mici cu 31,5% faţă de 2022, în timp ce profitul net a scăzut la 5,9 miliarde de lei (-57,3%). Scăderile au fost provocate în mare parte din cauza unui preţ mai mic al barilul de petrol, reducerea marjelor de rafinare şi suprataxarea introdusă de stat.

Topul clasamentului este dominat de OMV Petrom, în ceea ce priveşte profitul, chiar dacă compania a înregistrat scăderi semnificative ale situaţiilor financiare, prezentând o cifră de afaceri de 38,8 miliarde de lei (-36,7% faţă de 2022) şi un profit net de puţin peste 4 miliarde de lei (-60,9%).

Evoluţia companiilor de la BVB în timpul anului 2023 a fost una prielnică pentru Bursade la Bucureşti, majoritatea înregistrând creşteri de peste 10%, în timp ce indicile principal al sectorului de energie, BET-NG, a urcat cu peste 30%.

În medie, companiile de energie de la BVB au performat mai bine faţă de cele internaţionale, în timp ce ETF-ul care urmăreşte MSCI World Energy - un indice dedicat sectorului energetic al pieţelor dezvoltate din întreaga lume, a rămas aproape neschimbat.

Anul 2024 a adus o creştere cu 5,8% a indicelui de energie de la BVB, în timp ce sectorul energetic din întreaga lume, reprezentat de ETF-ul iShares S&P 500 Energy Sector a marcat o creştere de 9,6%.

• Energia de la BVB pe grafic - suport şi rezistenţă

Din punct de vedere al evoluţiei preţului în ultimul an, performanţele companiilor din segmentul de energie au oscilat de la +8,24% (SNN) la +50,17% (EL).

Top performerul segmentului este Electrica (EL) cu o creştere anuală de 50% a preţului acţiunilor, depăşind performanţa indicelui sectorului de energie, BET-NG (+26,98%). Acţiunile companiei au fost incluse în componenţa indicilor FTSE Global All Cap şi FTSE Global Mid Cap începând cu şedinţa din data de 19 martie 2024, ceea ce ar putea aduce o lichiditate crescută, dar şi o mai mare vizibilitate a acţiunilor companiei printre investitori. În prezent, preţul EL se tranzacţionează peste mediile mobile EMA de 8 şi respectiv 21 de zile, nivelul de 13,1 lei reprezintând un nivel important de rezistenţă în perioada următoare. Străpungerea acestui nivel ar putea duce preţul în jurul valorii de 14 lei, un posibil nivel de rezistenţă pe termen mediu.

De la listarea la BVB în 12 iulie 2023 şi până în prezent, acţiunile Hidroelectrica (H2O) au adus investitorilor un randament de 16,27%. Începutul de an 2024 a venit cu un maxim istoric pentru acţiunile H2O (135,4 lei), evoluţia actuală fiind una laterală în intervalul de preţ 125 - 129 lei, valorile acţionând ca nivele de suport şi rezistenţă în perioada următoare.

În ceea ce priveşte acţiunile TEL, acestea afişează o apreciere anuală de aproximativ 18%. După atingerea maximului din ultimul an (32 de lei) în ianuarie 2024, preţul se tranzacţionează în jurul nivelului de suport de la 28,4 lei, însă sub mediile mobile exponenţiale de 8 şi respectiv 21 de zile.

Acţiunile Nuclearelectrica (SNN) au înregistrat cea mai mică creştere anuală din segment (+8,24%). La începutul anului 2024, preţul SNN a atins un nou maxim istoric (52,2 lei) apropiat de maximul din 2023 (51,8 lei). În prezent, preţul evoluează în jurul valorii de 48 de lei, un nivel important de suport. Dacă acest nivel de suport va fi străpuns, pentru perioada următoare un nivel de suport s-ar putea constitui la preţul de 45 de lei, notează TradeVille.

• Oil&Gas de la BVB pe grafic - suport şi rezistenţă

Din segmentul Oil&Gas doar două companii au înregistrat performanţe anuale peste cea a indicelui de sector, BET-NG. Este vorba de OMV Petrom (SNP) (+35,52%) şi S.N.G.N. Romgaz Mediaş (SNG) (+31,39%), în timp ce la polul opus alţi doi emitenţi au afişat scăderi anuale de -5,55% (RRC) şi -3,12% (OIL).

După străpungerea nivelului de rezistenţă de la 0,6 lei în şedinţa din 21 februarie 2024, preţul acţiunilor SNP se tranzacţionează la maximul ultimilor ani (0,65 lei), peste mediile mobile exponenţiale de 8 şi respectiv 21 de zile. Astfel, nivelul de 0,6 lei poate deveni un suport important în perioada următoare.

În ceea ce priveşte acţiunile SNG, preţul a depăşit nivelul de rezistenţă de la 51,7 lei, urcând până la un maxim istoric de 53,5 lei. Preţul se tranzacţionează peste mediile mobile exponenţiale de 8 şi respectiv 21 de zile, iar în perioada următoare nivelul anterior de rezistenţă de la 51,7 lei poate deveni un nivel de suport.

Preţul COTE testează de la începutul acestui an nivelul de rezistenţă de la 86 lei. Dacă reuşeşte să străpungă acest nivel, am putea asista în perioada următoare la o creştere până în jurul valorii de 90 de lei. Aprecierea anuală a acţiunilor COTE este de 16,62%.

În ianuarie 2024, preţul acţiunilor PTR a crescut peste valoarea de rezistenţă de la 0,642 lei, nivel ce s-ar putea transforma în suport în perioada următoare. Dacă acest suport se confirmă, următorul nivel de rezistenţă testat s-ar putea situa în jurul valorii de 0,7 lei.

Acţiunile OIL Terminal au înregistrat în ultimul an o scădere de 3,12%, în prezent preţul evoluează sub mediile mobile exponenţiale de 8 şi respectiv 21 de zile. Un prim nivel de suport se regăseşte în jurul valorii de 0,118 lei.

După o evoluţie laterală pe aproape toată perioada anului 2023, preţul acţiunilor RRC au scăzut începând din luna februarie 2024 sub nivelul minim înregistrat anul trecut 0,790 lei, evoluând sub mediile mobile exponenţiale de 8 şi respectiv 21 de zile. Nivelul de suport menţionat ar putea deveni un prag de rezistenţă în perioada următoare, iar un prim nivel de suport mai important se poate constitui în jurul valorii de 0,071 lei.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul energetic

Oportunităţi

- Economie: Sectorul energetic este unul dintre principalele motoare ale economiei la nivel global, fiind în continuă dezvoltare din punct de vedere tehnologic şi mereu de actualitate.

- Mărime: Majoritatea companiilor de energie listate la BVB sunt companii de talie mare şi de interes naţional, cu procese operaţionale şi piaţă de desfacere bine stabilită.

- UE: Companiile româneşti încearcă o aliniere la standardele europene de decarbonizare a industriei, ceea ce le poate mări vizibilitatea pe piaţa internaţională.

- Oportunitate: Preţurile volatile ale energiei creează în continuare oportunităţi de a spori profiturile pentru majoritatea companiilor din sectorul energetic.

Riscuri

- Macro: Criza energetică şi războiul din Ucraina creează premise macroeconomice care pot fi în defavoarea companiilor de energie.

- Taxe: Sistemul de impozitare românesc nu este unul stabil şi sigur, fiindu-i aduse multe modificări în ultimii doi ani - ceea ce pune presiune pe fluxurile de numerar ale companiilor.

- Eco-friendly: Tendinţa de introducere agresivă a normelor de ecologie din partea UE creează dificultăţi pentru companiile petroliere.