TradeVille: OMV Petrom - companiile petroliere nu renunţă... la petrol

Într-o perioadă a extremelor climatice, în care efectul încălzirii globale devine tot mai evident, iar activiştii de mediu pun o presiune tot mai mare asupra companiilor de combustibili fosili să reducă producţia, majoritatea societăţilor petroliere nu se abat de la planuri, cel puţin până în 2030, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al Tradeville.

• Despre companie

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep (barili echivalent petrol) în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 de benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.

Acţionariatul companiei este majoritar austriac, OMV Aktiengesellschaft - una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria - care deţine 51,2% din acţiunile OMV Petrom, iar 6,4% sunt deţinute de alţi acţionari străini. Acţionariatul român are o pondere de peste 42% din capitalul social al companiei, fiind reprezentat în principal de statul român, prin Ministerul Energiei, care deţine 20,7%, iar restul de 21,7% sunt deţinute de fondurile de pensii din România şi de circa 500.000 de investitori individuali şi alte entităţi româneşti.

Din totalul acţiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori din Londra.

• OMV Petrom descoperă noi zăcăminte

În cursul săptămânii trecute, OMV Petrom a anunţat descoperirea unor noi zăcăminte, volumul cărora ar fi egal cu 3/4 din producţia realizată de companie în 2022, atunci când aceasta s-a ridicat la peste 43 milioane bep.

Zăcămintele au fost descoperite în cadrul unei campanii de foraje de explorare şi testare, care au costat circa 20 de milioane de euro, însă banii vor putea fi uşor recuperaţi în cazul în care Petrom va valorifica zăcămintele descoperite. Având în vedere preţul mediu al petrolului Brent din ultima lună, de 75,66 USD/baril şi cantitatea găsită de peste 30 milioane bep, neluând în calcul cheltuielile operaţionale, zăcămintele ar putea valora peste 10 miliarde de lei sau 2,3 miliarde de dolari.

Zăcămintele au fost descoperite în trei locaţii principale, acestea fiind situate în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei, perimetrul de explorare Târgovişte şi perimetrul de explorare Târgu Jiu. Acestea ar putea da un nou impuls companiei, care nu şi-a mai reînnoit rezervele de cel puţin 10 ani, înregistrând o rată anuală medie de declin de 4,2% în perioada 2012 - 2022.

Cu o capitalizare bursieră de 30,6 miliarde RON şi un avans al acţiunilor de 17% de la începutul anului şi până în prezent, OMV Petrom a înregistrat în primele trei luni ale anului curent o cifră de afaceri de 9,5 miliarde RON (-20,4% vs T1 2022), în timp ce profitul net a fost de 1,5 miliarde RON (-15,3% vs T1 2022). Pe fondul preţurilor în scădere ale petrolului în 2023, principalele venituri ale companiei au fost generate de segmentul de Rafinare&Marketing, care a reprezentat 63% din totalul vânzărilor, în timp ce business-ul de Gaze&Energie a avut o pondere de 36% din venituri.

Rezultatele financiare din 2023 vin în contextul unui an record, înregistrat în 2022, atunci când preţurile extrem de volatile ale petrolului şi electricităţii au determinat compania să înregistreze noi recorduri, cu venituri în valoare de 62,7 miliarde RON - de 2,4 ori mai mare faţă de 2021 şi cu un profit net de 10,3 miliarde RON - de 3,6 ori mai mare comparativ cu 2021.

Pentru anul 2023, compania şi-a bugetat o cifră de afaceri în sumă de 39,9 miliarde RON - în scădere faţă de 2022 cu 28%, în timp ce profitul este aşteptat să fie de 3,9 miliarde RON (-62% vs 2022), pe fondul unei producţii totale de hidrocarburi de 39,8 milioane bep (-8,5% vs 2022) şi al unui preţ al petrolului mult mai mic faţă de vârfurile exorbitante înregistrate în cursul anului trecut.

În cursul anului 2022, preţul petrolului Brent a fost în medie mai mare cu 41,3% faţă de 2021, iar preţul energiei electrice pe OPCOM a înregistrat o medie de trei ori mai mare.

Chiar dacă noile descoperiri de zăcăminte ar putea da o nouă dimensiune activităţii operaţionale a OMV Petrom, vestea nu este de bun augur pentru activiştii care militează pentru reducerea emisiilor cu efecte de seră, care devin tot mai vocali în Europa occidentală cu fiecare an în care promisiunile companiilor petroliere de a deveni mai ecologice rămân pur teoretice.

Marii jucători petrolieri din Europa îşi schimbă retorica

Sub conducerea noului său director executiv, Wael Sawan, Shell pare că se îndepărtează de planurile măreţe privind decarbonizarea planetei şi se axează mai mult pe ceea ce ştie să facă - producţia de petrol.

În cadrul unui eveniment pentru investitori, desfăşurat săptămâna trecută la New York, CEO-ul companiei a menţionat că societatea se va concentra în continuare doar pe modele care funcţionează şi care aduc cele mai mari randamente, renunţând astfel la obiectivul luat în 2021, de a reduce producţia de petrol cu 1% până la 2% pe an, până în 2030.

De asemenea, compania a renunţat să mai investească în segmentele de energie regenerabilă precum sitemele fotovoltaice sau eoliene, care sunt mai puţin rentabile, şi a ales să se concentreze pe soluţiile cu emisii reduse de carbon, cum ar fi biocombustibilii sau hidrogenul, acestea din urmă fiind vehement criticate de activiştii pro-mediu, care menţionează că soluţiile cu emisii reduse de carbon nu fac decât să prelungească vânzările de combustibili fosili.

Astfel, Shell se aliniează mai mult în direcţia rivalilor săi americani, Chevron şi ExxonMobil, încercând să valorifice mai mult nevoia curentă de petrol şi gaze naturale. La sfârşitul lunii mai, spre exemplu, reprezentaţii Exxon au menţionat că ideile de reducere până la zero a emisiilor de carbon până în 2050 nu prezintă un grad semnificativ de probabilitate şi că societatea nu are de gând să se raporteze la acestea.

Toate aceste schimbări în cadrul companiei Shell vin ca urmare a nevoii societăţii de o restructurare, după ce la începutul anului 2023, conducerea executivă a fost preluată de către Sawan - cetăţean canadian-libanez în vârstă de 48 de ani, care a condus anterior diviziile de petrol, gaze şi energii regenerabile ale Shell, care doreşte să stimuleze performanţa acţiunilor companiei, după ce acestea au avut o evoluţie mai slabă faţă de principalii săi rivali din SUA, chiar dacă Shell a înregistrat un profit record de 40 miliarde de dolari anul trecut.

Astfel, compania va creşte plăţile către acţionari în acest an la 30% - 40% din fluxul de numerar din operaţiuni, va majora dividendele cu 15% şi va cheltui cu un miliard de dolari mai mult pentru răscumpărările de acţiuni, începând cu T2 2023.

• Concluzii - trendul combustibililor fosili nu scade

Spre deosebire de sectorul energetic internaţional, în România, procesul de decarbonizare a industriei energetice este dat mai mult de programele naţionale de subvenţionare a instalaţiilor de generare a energiei verzi şi de dorinţa companiilor private de a reduce costurile mari cu energia, decât de un trend al marilor companii de energie.

Temerile privind securitatea energetică, dar şi faptul că majoritatea companiilor mari de energie din România sunt controlate de stat, duce la prioritizarea securităţii energetice a regiunii faţă de parcursul de adoptare a tehnologiilor verzi. Ca exemplu, se poate aduce atât dorinţa OMV Petrom de a continua exploatarea câmpurilor petroliere, cât şi planul de extragere a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, de către Petrom şi Romgaz.

Pe de altă parte, pe plan internaţional, se consideră că marile companii petroliere ar trebui să preia o parte semnificativă din responsabilitatea de a se asigura că mediul nu va fi atât de semnfiicativ impactat de emisiile de gaze cu efecte de seră, ceea ce se observă prin acţiunile tot mai insistente a organizaţiilor de mediu din ultimii ani.

Cu toate acestea, rezultatele nu sunt încă evidente. Un factor important care trebuie luat în calcul este că decarbonizarea economiei, dacă ar fi făcută în ritmul dorit de UE, ar implica un impact semnificativ asupra consumatorilor, care ar trebui să renunţe la o parte din facilităţile din prezent pentru a îndeplini acest program, ceea ce este greu de crezut într-un moment în care destabilizarile geopolitice şi o rată a inflaţiei mult peste medie au afectat îndeajuns de mult calitatea vieţii.

• Opotunitati şi riscuri ale unei investiţii în OMV Petrom

Oportunităţi

- Cea mai mare companie de Oil&Gas din România, are o poziţie bine stabilită în piaţă, fiind şi cea mai mare companie integrată de energie din Europa de Sud-Est;

- Planuri continue de dezvoltare - societatea va anunţa în vara acestui an decizia de investiţii în proiectul Neptun Deep şi doreşte începerea forajelor în noi zăcăminte de petrol;

- Nivel bun al dividendului - în ultimul an societatea a distribuit două dividende şi se aşteaptă să menţină acest ritm şi în anul 2023, iar conform politicii de dividend stabilit, nivelul de bază va fi majorat cu o rată de până la 10% în fiecare an.

Riscuri

- Sistem fiscal şi politic instabil în România, guvernul introducând în perioada anului 2022 mai multe suprataxe care au afectat fluxurile de numerar ale companiei;

- Dificultatea de a se extinde, având în vedere că operează doar la nivel naţional.