TradeVille: One United Properties - pe piaţa hotelurilor de lux, în 2024

Peisajul hotelier din România se află într-o continuă creştere, stabilind noi recorduri în ceea ce priveşte veniturile şi numărul de turişti. În acest an, s-au anunţat planurile mai multor lanţuri hoteliere internaţionale de prestigiu pentru deschiderea de locaţii în capitală. Printre acestea se regăsesc The Crest Collection, Corinthia Grand Hotel, Swissôtel Bucharest şi Hyatt Group, iar poate cel mai aşteptat dintre ele, Mondrian, va fi introdus de One United Properties, marcând astfel prima sa incursiune pe piaţa hotelieră din Bucureşti, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

One United Properties este un dezvoltator imobiliar cu sediul în România, fondat în 2011 de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. Compania a devenit rapid una dintre cele mai influente în ţară, cunoscută pentru proiectele sale de lux şi designul inovator, construcţiile sale fiind situate în locaţii exclusive din Bucureşti şi de pe litoral. Expertiza principală a dezvoltatorului constă în proiecte rezidenţiale, de birouri şi comerciale de înaltă clasă, cu o puternică orientare către sustenabilitate, tehnologie şi calitate. Portofoliul său cuprinde unele dintre cele mai iconice clădiri din Bucureşti. Strategia One United Properties este axată pe investiţii în oportunităţi de dezvoltare premium cu perspective de profitabilitate sustenabilă şi menţinerea poziţiei de lider pe piaţa rezidenţială de lux.

• Sectorul imobiliar de lux, în creştere

Sectorul imobiliar din România se bucură de un mediu economic puternic, cu o creştere impresionantă a PIB-ului şi o piaţă de dimensiuni considerabile. Ratele ridicate de proprietate a locuinţelor reflectă o preferinţă culturală puternică pentru deţinerea de proprietăţi. De asemenea, piaţa este caracterizată de un nivel scăzut de îndatorare, indicând un potenţial semnificativ pentru creşterea accesului la credite ipotecare, mai ales pe scenariul în care dobânzile vor scădea anul acesta.

În anii "90, majoritatea proprietăţilor din România au fost privatizate, rezultând unele dintre cele mai scăzute rate de creditare rezidenţială pe cap de locuitor din UE, mult sub media europeană. Conform Federaţiei Europene a Ipotecilor (EMF), raportul dintre creditele rezidenţiale restante şi venitul disponibil al gospodăriilor este de numai 12,9%, comparativ cu media UE de 62,9%.

Piaţa imobiliară este foarte fragmentată, cu mulţi dezvoltatori mici, One United Properties distingându-se ca lider în segmentul rezidenţial de lux. Creşterea sectorului este stimulată de factori precum potenţiala aderare a României la Spaţiul Schengen, OCDE şi adoptarea monedei euro, care ar putea atrage investiţii suplimentare şi extinderea pieţei. Cu un PIB estimat la 300 de miliarde de euro în 2022, economia României este printre cele mai puternice din Europa Centrală şi de Est, depăşind majoritatea vecinilor, cu excepţia Poloniei. În ciuda faptului că este a doua economie ca mărime din regiune, preţurile proprietăţilor din România rămân mai accesibile comparativ cu cele din alte ţări din Europa Centrală şi de Est. România se bucură de unele dintre cele mai accesibile credite ipotecare din Uniunea Europeană, luând în calcul salariile medii şi costurile asociate cumpărării unui apartament.

Dinamica pieţei imobiliare locale evidenţiază un ciclu autosusţinut care contribuie la creşterea continuă a industriei. Imobiliarele sunt în topul metodelor de investiţii pentru români, în special în segmentul locuinţelor destinate închirierii în oraşele mari. Acest fenomen conduce la preţuri ridicate ale unităţilor imobiliare, care se traduc în chirii mai mari. Aceste chirii mai mari, la rândul lor, susţin creditele ipotecare ale proprietarilor, creând un ciclu în care achiziţia de noi apartamente este alimentată de veniturile ge-ne rate prin închirierea proprietăţilor existente.

• Piaţa hotelieră din România se extinde

În 2024, se preconizează că sectorul hotelier şi turistic din Europa îşi va continua creşterea, determinată de o majorare a numărului de călătorii de agrement, inclusiv din Asia, şi de o redresare mai lentă a călătoriilor de afaceri. Se preconizează că veniturile pe cameră disponibilă (RevPAR) vor creşte cu o rată de o singură cifră, după un avans de 20% în 2023. Călătoriile de afaceri, în special cele internaţionale pe distanţe lungi, vor creşte semnificativ, dar rămân în urma celor de agrement, din cauza tendinţelor de lucru la distanţă şi a întâlnirilor virtuale.

Cheltuielile de consum pentru restaurante şi hoteluri în România sunt estimate să crească cu 1,8 miliarde de dolari între 2024 şi 2028, ajungând la 9,6 miliarde de dolari. Piaţa hotelieră din România este în creştere, susţinută de expansiunea transportului aerian low-cost, care a dublat traficul aerian în ultimul deceniu. În ciuda unei scăderi în 2020, din cauza COVID-19, piaţa şi-a revenit, atingând 861 milioane de dolari în 2022, preconizându-se că va depăşi un miliard de dolari în venituri în 2024. O particularitate a pieţei hoteliere locale este că, prin comparaţie cu alte pieţe hoteliere din ţările ECE, cea românească nu este atât de dependentă de turismul internaţional, 86% dintre turişti fiind interni. Acest lucru poate fi văzut ca o oportunitate.

Conform Colliers, piaţa hotelieră din Bucureşti ocupă locul cinci în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte interesul pentru investiţii, cu accent pe hotelurile de lux. Peste 46% dintre turiştii străini din România aleg hoteluri de 4 stele, în timp ce aproape 13% se cazează în hoteluri de 5 stele. Călătoriile în România sunt relativ ieftine în comparaţie cu majoritatea ţărilor membre UE, aproape jumătate din bugetul vacanţelor totale fiind reprezentate de cheltuielile de cazare.

Aceste condiţii au contribuit la un nou record pentru ţara noastră. Traficul înregistrat pe toate aeroporturile din România a ajuns, anul trecut, la 24,5 milioane de pasageri, un nivel record, şi cu 6% mai mult decât în 2019, când a fost înregistrat precedentul record, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Cele două aeroporturi din Bucureşti au avut un trafic aerian de 14,7 milioane de pasageri în 2023, în creştere cu 17% faţă de 2022.

• O nouă piaţă pentru One United Properties

În acest context, One United Properties doreşte să capitalizeze tendinţa în creştere a pieţei hoteliere autohtone. Compania a anunţat, la sfârşitul anului trecut, planul de a aduce brandul Mondrian la Bucureşti, făcându-şi astfel debutul pe piaţa ospitalităţii cu scopul de a spori atractivitatea oraşului.

Compania l-a angajat pe Riad Abi Haidar, un veteran al industriei ospitalităţii din Orientul Mijlociu, pentru a dezvolta această afacere. Momentan, One United Properties nu are o poziţie majoritară în viitorul hotel, dar a informat că este un segment pe care doreşte să îl dezvolte, dacă business-ul va aduce rezultatele dorite, notează TradeVille. Acţiunile One United Properties, pe curs ascendent

De la începutul anului 2023 până în prezent, preţul acţiunii One United Properties (ONE) a înregistrat o performanţă de 15,3%, în timp ce indicele BET a avut un avans de aproximativ 29%. Deşi evoluţia acţiunii nu pare mulţumitoare, ONE a depăşit performanţa altor companii similare din alte pieţe, în aceeaşi perioadă, precum Vonovia (+1%) sau Inmobiliaria Colonial SOCIMI (-13%).

• Oportunităţi şi riscuri ale unei investiţii în One United Properties

Oportunităţi

- Clarificarea legii construcţiilor: Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC), aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, vizează să stabilească un cadru clar pentru construcţii în România, oferind predictibilitate atât investitorilor, cât şi populaţiei. Acest cod va reglementa toate tipurile de construcţii pentru următorii 20-30 de ani, asigurând responsabilitate din partea autorităţilor şi eficientizând procesul de aprobare şi supervizare a proiectelor.

- Intrarea în Schenghen: Ministerul Afacerilor Interne din România a anunţat, la sfârşitul anului trecut, că a ajuns la un acord politic cu administraţiile din Austria şi Bulgaria pentru intrarea României în Spaţiul Schengen începând cu frontierele aeriene şi maritime din martie 2024, ca pe viitor să fie aprobată şi calea terestră. Aderarea României la Spaţiul Schengen poate contribui semnificativ la creşterea şi dezvoltarea industriei hoteliere din ţară, facilitând călătoriile, crescând turismul şi vizitele de afaceri, şi îmbunătăţind atractivitatea generală a Bucureştiului ca destinaţie de călătorie.

Riscuri

- Efectul inflaţiei: sectorul imobiliar a supra-performat în ultimii ani, dar a început să îşi încetinească creşterile, înregistrând chiar reduceri de tranzacţii în ultima perioadă. Acest lucru este pus pe seama dobânzilor ridicate la credite şi a reducerii puterii de cumpărare din cauza inflaţiei ridicate. Deşi accesibilitatea ar trebui să devină mai facilă anul acesta, este puţin probabil să se îmbunătăţească semnificativ în curând, mai ales în contextul unei posibile recesiuni la nivel mondial.

- Sector cu brand negativ: Victor Căpitanu, CEO al One United Properties, a subliniat în ediţia din octombrie a evenimentului "Quarterly Report" că sectorul imobiliar este perceput negativ: "Sectorul imobiliar e văzut acum foarte prost, şi pe merit. Foarte multe companii s-au împrumutat foarte mult, au luat decizii greşite bazate doar pe disponibilitatea banilor şi nu pe profitabilitatea intrinsecă, iar multe companii din Europa «s-au dus în cap».

Această situaţie explică, de asemenea, motivul pentru care preţul acţiunilor ONE rămâne scăzut, reflectând îngrijorările pieţei cu privire la stabilitatea şi viabilitatea sectorului imobiliar".