Traficul rutier - cea mai sigură cale spre moarte

Traficul rutier din ţara noastră reprezintă una dintre cele mai sigure căi spre moarte, conform datelor Direcţiei Rutiere ale Poliţiei Române prezentate în cadrul dezbaterii "Haos în trafic, mii de morţi pe şosele! Siguranţa rutieră, problemă majoră în România", organizată de DC News.

Potrivit acestor date, evoluţia accidentelor grave, înregistrate în primele 7 luni ale anilor 2019, 2020 şi 2021 arată că, deşi în anul 2021 numărul evenimentelor rutiere a scăzut, a crescut în schimb numărul persoanelor decedate, ceea ce demonstrează că accidentele produse au fost mai grave anul trecut.

Astfel, dacă în primele şapte luni ale anului 2019, au fost înregistrate 4421 de accidente rutiere soldate cu decesul a 894 de persoane şi rănirea gravă a altor 4200 şi în anul 2020 au fost 3637 de accidente soldate cu decesul a 812 de persoane şi rănirea gravă a altor 3344, anul trecut au fost consemnate în aceeaşi perioadă 2586 de accidente, soldate cu decesul a 932 de persoane şi rănirea gravă a altor 2004.

Această statistică este reliefată şi la nivel european, unde ţara noastră, care are o populaţie de 19,1 milioane de locuitori, se află pe locul întâi în privinţa celui mai mare număr de morţi în accidente rutiere raportat la populaţie: 85 de morţi la un milion de locuitori. Pe locul 2 se află Letonia - 73 de morţi la un milion de locuitori, iar podiumul tragediilor rutiere este încheiat de Bulgaria - 67 de morţi la un milion de locuitori.

"Pentru a ajunge la un grad de siguranţă mai rezonabil, viabil, care să ne permită un trai mai bun sau manifestări mai confortabile şi în trafic, nu ar însemna altceva decât aceea de a face trei paşi majori. Primul pas este să conştientizăm că lucrurile nu sunt ceea ce par a fi la prima vedere în trafic şi că se pot întâmpla uneori chiar şi lucruri inimaginabile. Al doilea este acela de responsabiliza vizavi de lucrurile care ni se întâmplă în trafic şi să avem credinţa că avem puterea de a le schimba. Al treilea pas major ar fi interiorizarea regulilor care guvernează acest joc, pentru că de fapt este ca un joc. (...) Esenţial este ca la sfârşitul anului 2030 să nu avem mai mult de 800 de morţi pe şosele", a declarat, în cadrul dezbaterii citate, Gabor Sandor, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Unii dintre participanţii la eveniment au afirmat că este necesară reformarea sistemului de monitorizare a traficului rutier, conform ţintelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care prevăd instalarea a 1000 sisteme de monitorizare a vitezei, 300 radare mobile şi 500 camere video până în anul 2024. De altfel, un proiect legislativ care să pună în implementare un program privind această monitorizare se află în Camera Deputaţilor.

"În acest moment, există un proiect care va ajunge, probabil, până la sfârşitul acestei luni la vot în plenul Camerei Deputaţilor, proiect în care este prinsă baza legală de funcţionare a sistemelor de monitorizare video dar şi constatarea automată a abaterilor rutiere. În maxim două luni, dacă există un consens politic, se va întâmpla. Iar în această direcţie am vorbit şi cu colegii de la Comisia Transporturilor dar şi cu ceilalţi parlamentari de la toate grupurile parlamentare, inclusiv cu domnul ministru Bode am discutat acest aspect, în afară de faptul că România şi-a luat acest angajament în PNRR. Trebuie să avem legislaţia. O parte din sisteme există! Mai ne trebuie cadrul legal. Şi aici sunt acoperite sistemele de monitorizare cu camere inteligente care supraveghează tot traficul, inclusiv depăşirea pe bandă continuă, trecerea la nivel de cale ferată şi trecerea pe culoarea roşie a semaforului, nepurtarea centurii de siguranţă. Mai vorbim şi de senzori la nivel de carosabil care pot identifica depăşirea gabaritului. Toate sunt prinse în acest proiect de lege. (...) Eu am primit deja un punct de vedere de la Ministerul de Interne care susţine acest proiect. Am primit şi de la Ministerul Transporturilor un punct de vedere pozitiv. Mai trebuie spus că la proiectul original am mai introdus nişte amendamente din dorinţa de a cuprinde toate precizările, inclusiv cele venite de la Consiliul Legislativ. Din acest moment, consider că în maxim două luni, în funcţie de decidentul politic, putem avea legislaţie şi implementat, până la sfârşitul anului, toate aceste sisteme de monitorizare într-un cadru unitar", a afirmat Cristian Ichim, vicepreşedinte al Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor.

• 2030 - anul în care decesele în accidentele rutiere din România trebuie reduse cu 50%

Potrivit proiectului legislativ, conducătorii auto care nu vor respecta regulile vor fi înştiinţaţi direct cu privire la eventualele încălcări ale legii şi li se va transmite amenda direct la domiciliu.

"Suntem singura ţară care nu are un sistem video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice. Numărul accidentelor rutiere fatale din ţara noastră este aproape dublu faţă de media Uniunii Europene. Noua legislaţie privind siguranţa rutieră are ca obiectiv reducerea, până în 2030, cu 50% a deceselor survenite în urma accidentelor rutiere faţă de nivelurile din 2019", a spus Cristian Ichim.

Referitor la viitoarele radare fixe care vor fi amplasate cu acordul Poliţiei Române, antreprenorul Ştefan Mandachi a menţionat că acestea nu îşi vor atinge scopul, dacă agenţii rutieri nu îşi vor schimba modul de comportament la adresa participanţilor la traficul rutier.

"Ok, punem radar fix. Cum reacţionează un şofer care se grăbeşte să îşi dezvolte business-ul, atenţie, avem 70 de restaurante în toată ţara şi trebuie să treacă prin fiecare localitate şi să reducă viteza de la 70 sau 80 ori 100 km/h, până la 40 sau 30 de km/h, ăsta este un aspect. Doi, limbajul acesta de lemn nu ne ajută pe noi şoferii cu absolut nimic. Trei, nu se spune nimic despre atitudinea unora dintre poliţişti, care manifestă o violenţă de limbaj pe care nu am înţeles-o. Consider că în acest context trebuie discutat şi despre atitudinea organelor de control care stau eventual cu radarele, radare care se pot monta", a spus Ştefan Mandachi.

• Trecerile la nivel cu calea ferată - adevărate pericole publice

Foarte multe dintre accidentele rutiere grave care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti au avut loc în preajma trecerilor la nivel cu calea ferată, locuri care ar trebui modernizate în majoritatea regiunilor ţării, au afirmat participanţii la evenimentul care a avut loc la finalul săptămânii trecute.

"În ceea ce priveşte trecerea la nivel cu calea ferată, în România ultimilor 7-8 ani au existat foarte multe proiecte şi studii de fezabilitate care au dezvoltau modernizarea infrastructurii de trecere la nivel cu calea ferată, tocmai pentru a limita accidentele, atât cele rutiere, cât şi cele feroviare. Un accident rutier petrecut la trecerea la nivel cu calea ferată, de cele mai multe ori se soldează cu foarte mulţi morţi, cu deraierea garniturilor de tren şi de aici apar tot felul de investigaţii unde sunt implicate şi autorităţile statului român, organisme de monitorizare a accidentelor pe calea ferată, etc.. Sigur că soluţii există, în ultimii ani s-au dezvoltat foarte multe studii de fezabilitate pentru modernizarea acestor treceri la nivel cu calea ferată, dar implementarea lor se realizează cu paşi de melc. Am avut, cred că acum 6 ani, un proiect la care încercam să participăm, era vorba despre modernizarea a o mie de treceri de la nivelul cu calea ferată pe teritoriul României, punctele nevralgice. În momentul de faţă nu este implementat acest proiect nici la nivelul a 20-30%. (...) Vorbim despre existenţa deficitară a unor sisteme de semnalizare şi protecţie la nivelul trecerii de cale ferată, care ar trebui rezolvată împreună cu autorităţile publice şi companiile de stat care le administrează. Apoi vorbim şi despre educaţia conducătorilor auto. Dacă, în contextul în care există o barieră pe un sens de mers, tu vrei să te strecori, sigur că îţi asumi un risc şi încalci şi o regulă de circulaţie, dar până una alta îţi asumi un risc că poţi fi lovit de tren şi să mori", a spus Nicolae Ivan, director dezvoltare afaceri, UTI Construction and Facility Management.

El a arătat că este nevoie de investiţii masive pentru semaforizări, semnalizări, bariere noi, deoarece intersecţiile de drumuri cu calea ferată trebuie foarte bine delimitate şi bine semnalizate.