Traian Băsescu: "Apartenenţa la UE e viaţa noastră de zi cu zi şi şansa noastră pentru viitor"

• UPDATE 16:50: Victor Ponta: "Guvernul susţine obiectivele prezentate de Traian Băsescu"

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi, după discursul preşedintelui Traian Băsescu pe teme de politică externă, că Guvernul susţine în totalitate obiectivele despre care a vorbit şeful statului în Parlament.

"Preşedintele Băsescu a vorbit în Parlament despre obiective importante ale României, pe care Guvernul le susţine în totalitate. Vorbim de apartenenţa la UE, la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, intrarea în spaţiul Euro şi în spaţiul Schegen. Acestea sunt obictive fundamentale pe care Guvernul pe care-l conduc le susţine, le are în programul de guvernare", a declarat Victor Ponta.

---

Traian Băsescu a declarat, astăzi, în faţa Parlamentului, că ţara noastră are trei mari axe de politică externă, şi anume: apartenenţa la UE, apartenenţa la NATO si parteneriatul strategic cu SUA.

"Dacă parteneriatul cu SUA, cel mai complex pe care îl are România, vizează interese economice, investiţii, cooperare militară, apartenenţa la NATO înseamnă securitate, iar apartenenţa la UE e viaţa noastră de zi cu zi şi şansa noastră pentru viitor", a declarat preşedintele României în începutul discursului său.

Traian Băsescu a pus accentul pe apartenenţa la UE pentru care a prezentat principalele obiective de aprofundare a procesului de integrare: un stat modern, eficient şi de drept, adoptarea monedei euro si apartenenţa la Schengen.

Referitor la statul de drept, Traian Băsescu a precizat că ţara noastră a făcut progrese semnificative în ultimii ani datorită legii micii reforme, a celor patru noi coduri, legii educaţiei, a dialogului social, a pensiilor şi a salarizării.

"Pentru a finaliza modernizarea statului, avem nevoie de câţiva paşi legilsativi: legea sănătăţii care să permită asigurarile private de sănătate, reorganizarea administrativă, o nouă lege electorală, revizuirea Constitutiei", a mai precizat şeful statului, susţinând că ţara noastră s-a bucurat de cea mai mare credibilitate în o dată cu adoptarea acestor legi.

În ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, discursul preşedintelui s-a concentrat pe ideea că angajamentul nu este unul facultativ, ci o obligaţie asumată.

Conform şefului statului, termenul iniţial de aderare, şi anume anul 2015, a devenit nerealist şi va trebui reajustat după "o analiză temeinică".

Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht, Băsescu a precizat că România e stabilizată macroeconomic, că este un stat care are posibilitatea să-şi finanţeze deficitul de pe piaţă, iar dobânzile devin tot mai mici.

Ţara noastră a atins ţinta de deficit bugetar sub 3% în 2012 şi a menţinut fluctuaţia cursului de schimb între plus minus 15%. Din punct de vedere al inflaţiei, deşi pragul maxim acceptat prin tratat nu a fost atins, Romania "nu este foarte departe", conform opiniilor preşedintelui.

"Aş spune că un efort conjugat al Guvernului şi al BNR ar putea să facă ultimele două criterii neîndeplinite uşor de atins", a conchis acesta subliniind că România s-a angajat consecvent în toate acordurile care erau destinate iniţial doar Zonei Euro.

Traian Băsescu a reiterat obligaţiile survenite din acordul cu FMI-UE şi a evidenţiat că introducerea managementului privat în companiile de stat şi privatizarea acelora care înregistrează pierderi sunt obiective esenţiale înainte de aderarea la euro.

"Guvernul s-a angajat într-un proces amplu de modernizare a companiilor de stat

În aceste condiţii, apelul meu către Guvern e depolitizarea managementului, privatizarea companiilor, creşterea competitivităţii înainte de a intra în euro".

Pentru şeful statului român este esenţial "să adoptăm euro în următorii trei - patru ani" în condiţiile în care ţara noastră ar putea contribui la crearea Europei cu două viteze.

Conform declaraţiilor prezidentiale, România şi-a asumat prin tratat îndeplinirea condiţiilor de aderare în spaţiul Schengen.

"Intrarea în Schengen înseamnă că România e credibilă, iar celelalte state au încredere că va fi un strajer corect al frontierelor UE".

Referitor la opoziţia pe care unele state europene au manifestat-o vis a vis de intrarea României în Schengen, Traian Băsescu a reiterat că unele state leagă accesul de lupta anticorupţie şi de existenţa unui stat de drept robust.

"Indiferent că suntem sau nu de acord, trebuie să acceptam că există şi să acţionăm în consecinţă".

Apelul iniţiat de preşedintele României referitor la intrarea în Spaţiul Schengen este acela de a face un obiectiv de interes naţional faţă de care să se respecte un plan de acţiune.

"Vă propun să facem din intrarea în Schengen un obiectiv de interes naţional pe care să-l asumăm împreună - Guvern, Parlament, Preşedinte".

Planul de acţiune adus în vedere de preşedinte cuprinde:

1. desemnarea conducerii parchetului gneneral şi DNA în cel mai scurt timp posibil.

2. îndepărtarea miniştrilor cu dosare penale în instanţă.

3. un statut al parlamentarilor care să-i aşeze pe picior de egalitate în faţa legii cu orice alt cetăţean.

4. implementarea Codului penal şi de Procedură penală.

5. un angajament al Parlamentului de a avea un cod de conduită al parlamentarilor.

"Am convingerea că aceste elemente vor fi de natură a asigura eliminarea reticenţelor şi vor netezi şansele de intrare în Schengen înainte de sfârşitul anului. (...) Avem nevoie şi putem să mutăm frontiera UE pe Prut. E o datorie a noastră faţă de români", a precizat preşedintele României.

Traian Băsescu a reluat în finalul discursului importanţa celor trei obiective majore ale României, şi anume să devină un stat modern şi de drept, să aibă acces în zona euro, şi să obţină accesul în zona Schengen, precizând că "sunt elemente în care nu putem avea contradicţii, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalţi, doctrine diferite".

Traian Băsescu s-a adresat, astăzi, pentru prima oară noului Parlament, ales pe 9 decembrie 2012, preşedintele susţinând un discurs pe teme de politică externă

Parlamentarii liberali împreună cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu, au decis să nu participe la şedinţa comună de plen.

Antonescu a declarat ieri că : "Şedinţa va avea loc pentru că, din punct de vedere legal, domnia sa este preşedinte şi, conform prevederilor constituţionale, are dreptul să se adreseze Parlamentului. Vom organiza astfel şedinţa şi se va adresa Parlamentului. Pe fond, pentru mine şi probabil pentru mulţi alţii din parlamentari, dl. Traian Băsescu nu mai are niciun fel de legitimitate ca preşedinte şi, ca atare, nu sunt interesat să îi ascult mesajul în această calitate".