• Salariile bugetare vor îngheţa în acest an
Preşedintele Traian Băsescu îşi asumă, împreună cu Banca Naţională şi Guvernul, decizia privind acordul extern accesat de ţara noastră, în valoare de 20 miliarde de euro, de la instituţiile financiare internaţionale.
Preşedintele a declarat, ieri, în cadrul reuniunii de la Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti: "Realizez că a fost o puternică implicare a şefului statului în acest proces, dar consider că implicarea oamenilor la vârf este obligatorie şi nu reprezintă doar un act de bunăvoinţă. Situaţia financiară se află în dificultate şi sprijinul real poate veni din zona politică".
Domnia sa a mai precizat: "Acordul furnizează bani pentru România având ca obiectiv diminuarea efectelor crizei internaţionale. Mai mult, acordul îşi propune ca, în momentul în care ţările de care depinde creşterea economică la nivel global, cum ar fi Statele Unite, Germania, Franţa, Brazilia, să înceapă relansarea economică, România să se afle printre ţările care vor intra într-un ritm de creştere. Totodată, prin acordul extern, ne propunem atingerea obiectivului de convergenţă care a fost abandonat în ultimii doi ani, să adoptăm euro în anul 2014."
Prin acordul cu Fondul Monetar, Guvernul şi-a asumat o reducere cu 1,1% a cheltuielilor bugetare, a mai precizat preşedintele, spunând că economiile se vor face la nivelul salariilor, sporurilor şi a cheltuielilor materiale. "Acest lucru presupune îngheţarea salariilor bugetare şi o trecere treptată la un cuantum total al sporurilor de 30% din salariu", a explicat domnia sa.
Preşedintele a asigurat că "niciun euro" din banii acordaţi Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor Publice nu se vor regăsi în salarii sau sporuri. În schimb, sistemul de pensii trebuie menţinut la nivelul la care Guvernul s-a angajat, a precizat preşedintele, care a explicat: "Se vor aloca resurse pentru majorarea salariilor şi pensiilor mici."
Un alt element important urmărit prin împrumut îl constituie stabilizarea monedei naţionale, menţinerea leului la un nivel acceptabil faţă de euro "nici prea puternic pentru a scădea exporturile, dar nici slab pentru a reduce veniturile populaţiei", a mai explicat preşedintele.
Angajamentul "curajos" faţă de instituţiile financiare internaţionale se va concretiza prin primirea a 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, sumă care se va duce la Banca Naţională pentru consolidarea rezervei valutare, respectiv cinci miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi un miliard de euro de la Banca Mondială, care se vor regăsi în conturile Ministerului Finanţelor Publice.
În urma negocierilor cu Fondul Monetar, Traian Băsescu a mai precizat că deficitul bugetar va fi de 4,6% din PIB în acest an, nivel acceptat de celelalte instituţii partenere din acord: Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
"Acest nivel al deficitului reprezintă cel mai rău scenariu, iar rectificarea bugetară care va avea loc se va face plecând de la acest nivel", a explicat domnul Băsescu.
În ultima perioadă, Ministerul de Finanţe a ajuns să "aspire" banii din piaţă, iar prin împrumutul extern ne propunem să procurăm alte resurse pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel încât banii să rămână în economie, a explicat preşedintele adăugând că, după ce ministerul nu va mai "lua" banii din piaţă, Banca Naţională îşi va permite să reducă rezervele minime obligatorii la valută. Domnia sa a mai precizat că acest lucru ar putea fi posibil în luna mai, când va intra prima tranşă de bani de la Fond.
"Toate băncile din ţara noastră vor fi supuse unui test de stres pentru a vedea dacă pot depăşi această perioadă dificilă din punct de vedere economic în care ne aflăm", a menţionat Traian Băsescu. Preşedintele a mai spus că, acordul nu va presupune creşterea ratingului ţării noastre de către agenţiile de evaluare financiară internaţională, deoarece cel mai important lucru este modul în care vor fi utilizate sumele împrumutate.
Preşedintele Băsescu a precizat că Guvernul şi-a asumat adoptarea, până la sfârşitul anului, a legii salarizării. O altă lege care urmează a fi emisă este cea a răspunderii fiscale, care presupune că oricine, de la judecător până la parlamentar, este obligat să explice modul de finanţare a deciziilor luate. În caz contrar, actul nu va fi valabil, a explicat preşedintele.