EnglishRomânia este percepută ca fiind cel mai corupt stat din Uniunea Europeană, situându-se pe ultimul loc în clasamentul de profil privind statele membre ale UE, anunţă Transparency International România.
Victor Alistar, director executiv al Transparency International Româ-nia, a declarat ieri, cu prilejul lansării Indicelui de Percepţie a Corupţiei: "România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind percepută ca cel mai corupt stat din Europa. În comparaţie cu vecinii bulgari, care au crescut anul acesta cu două zecimi, România a înregistrat o stagnare în 2009. Este pentru prima dată din 2002 până în prezent când ţara noastră se află în stagnare. Este primul an în care nu se mai constată niciun fel de progres în ceea ce priveşte reformele instituţionale pentru combaterea corupţiei".
Conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei, România, plasată pe locul 71, a obţinut 3,8 puncte dintr-un total de 10, punctaj egal cu cel din anul precedent. Punctajul reprezintă cuantificarea rezultatelor reformelor anticorupţie, din perspectiva experţilor, analiştilor de ţară străini şi naţionali, precum şi a oamenilor de afaceri, potenţiali investitori.
Transparency International România consideră că stagnarea ţării noastre arată lipsa de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a României în general. Potrivit Transparency International România, unul dintre pilonii cel mai grav afectaţi de corupţie a fost sistemul judiciar, urmând cel al achiziţiilor publice şi al utilizării resurselor publice, în general, acesta din urmă având şi cel mai mare impact asupra mediului de afaceri.
Constatând deteriorarea întregului sistem de integritate publică, Transparency International România solicită autorităţilor de la Bucureşti să pună capăt disputelor dintre cele trei puteri ale statului. Organizaţia cere stabilirea unui set de măsuri prioritare, care să permită relansarea politicilor publice anticorupţie, precum şi elaborarea unei Strategii Naţionale Anticorupţie; elaborarea unei strategii de reformă a sistemului judiciar; creşterea gradului de transparenţă în planificarea şi utilizarea resurselor publice; stoparea politizării excesive a administraţiei publice şi a numirii în funcţiile publice pe baze politice clientelare.
În clasamentul Indicelui de Percepţie a Corupţiei, România se află pe locul 71 din 180, după ţări precum Barbados (locul 20), Botswana (locul 37), Bhutan (locul 49), Africa de Sud (locul 55), Cuba şi Tucia (61), Ghana (locul 69). Pe primul loc în clasament se află Noua Zeelandă, cu 9,4 puncte, urmând Danemarca - cu 9,3, Singapore şi Suedia, la egalitate, cu 9,2, Elveţia - cu 9,0. Ultimele locuri sunt ocupate de Myanmar, cu 1,4, Afganistan - cu 1,3, şi Somalia, cu 1,1.
•
Efectele stagnării ţării noastre în privinţa reformelor instituţionale pentru combaterea corupţiei se vor resimţi în competitivitatea economică, potrivit Transparency International România, care subliniază că, în condiţiile date, "România este o ţară mai puţin atractivă în această economie globalizată".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. coruptia si justitia
(mesaj trimis de bardas în data de 18.11.2009, 14:00)
ATATA TIMP CAT MAGISTRATII NU VOR RASPUNDE PENTRU SOLUTIILE NELEGALE SI NETEMEINICE PE CARE LE PRONUNTA DIN GRAVA NEGLIJENTA SAU DIN REA CREDINTA ROMANIA VA CONTINUA SA FIE O TARA CORUPTA FARA CORUPTI!!!
PRIN NUMIREA DE CATRE CSM A lidiei barbulescu LA CONDUCEREA ICCJ, ACTUALA GENERATIE DE ROMANI ESTE CONDAMNATA SA NU AIBA PARTE DE O JUSTITIE CORECTA
Acest lucru demonstreaza ca pe actualii membri CSM nu ii preocupa sa faca o reforma adevarata in justitie, principala lor preocupare fiind sa-si pastreze privilegiile pe care le au(salarii mari si sa nu raspunda in fata nimanui pentru activitatea pe care o desfasoara atat ei cat si ceilalti magistrati)).
Sunt una din miile de victime ale magistratilor romani de dupa anul 1990,perioada in care unii judecatori si procurori romani au dat mii de solutii nelegale si netemeinice,dupa propriile interese si dupa interesele altora,fara sa tina seama de lege si de probele aflate la dosar.
Din propria experienta,din experienta unor cunoscuti si din unele articole din presa centrala si locala,am tras concluzia ca intre unii politisti,procurori si judecatori exista niste relatii de tip mafiot, astfel incat daca o persoana fara relatii si fara prea multi bani face o plangere impotriva unor persoane cu relatii(care ocupa functii politice sau administrative ori apropiati ai acestora) sau cu bani(multi obtinuti in urma unor ilegalitati sau infractiuni) are foarte putine sanse sa obtina o solutie favorabila.
La aceeasi concluzie au ajuns si altii, fie simplii cetateni, ziaristi, analisti politici sau chiar magistrati ori presedinte de tara.
In ultimii 20 de ani in Romania au fost falimentate zeci de banci, sute de societati comerciale si exista zeci de persoane (politicieni, politisti, magistrati, etc.) care nu isi pot justifica averile pe care le au, iar magistratii romani nu i-au gasit pe cei vinovati pentru aceste lucruri.
Intr-un articol de presa aparut in anul 2008, ziaristul si analistul politic Catalin Avramesca scria ca in justitia romana ,,exista retele formate din avocati si judecatori care garanteaza practic rezultatul oricarui proces".
In anul 2007, un judecator bihorean spunea ca in judetul Bihor (si nu numai) exista adevarate clanuri mafiote formate din avocati, politisti, procurori si judecatori, legati de obicei prin diferite relatii de rudenie (sot-sotie,parinti-copii, frati,cumnati,veri,etc.) sau de prietenie.
Daca cineva are suficienti bani se poate adresa unui membru al acestor clanuri, de obicei avocatului, si poate obtine orice solutie doreste, indiferent de ce spune legea si indiferent de probele aflate la dosar(se poate spune ca justitia romana actuala, este asemanatoare cu justitia SUA de la inceputul sec. 20, cand un mare mafiot spunea ca ,,nu conteaza ce spune legea, conteaza cine este judecatorul")
La sfarsitul anului 2008, judecatorul clujean Cristi Danilet spunea ca ,,sistemul este din pacate o increngatura de relatii incepand de la grefier pana la magistrat, in cercurile justitiei se stiu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se tranti o sentinta".
Presedintele Romaniei Traian Basescu spunea in urma cu mai bine de un an de zile ,,ca exista obiceiul ca unii judecatori sa primeasca cate 200-300 de euro(aceasta in cauzele mai simple, deoarece in cauzele mai ,,complexe" sunt sigur ca sumele sunt mult mai mari) pentru solutiile pe care le pronunta".
Asa se explica faptul ca potrivit unor sondaje de opinie magistratii sunt considerati printre cei mai corupti din Romania (mai sunt si magistrati corecti, insa acestia sunt foarte putini, iar cu o floare nu se face primavara)
Asa se explica faptul ca Romania este o tara corupta fara corupti.
Tot asa se explica faptul ca Romania se afla pe locul doi in ceea ca priveste numarul de plangeri adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Magistratii romani isi permit sa dea solutii netemeinice si nelegale, conform propriilor interese, fara sa tina seama de lege si de probele aflate la dosar deoarece stiu ca nu vor raspunde pentru solutiile pe care le pronunta.
Eventualele plangeri disciplinare, civile sau penale facute impotriva unor magistrati se solutioneaza conform proverbului:,,Corb la corb nu-si scoate ochii".
Lucrurile in justitia romana se vor schimba in bine doar daca se vor lua masuri mai ferme pentru ca magistratii sa raspunda pentru solutiite nelegale si netemeinice pe care le pronunta.
Atata timp cat la conducerea justitiei romane se vor afla persoane ca Lidia Barbulescu, Anton Pandrea sau Dan Lupascu sunt putine sanse ca in Romania sa existe o justitie corecta.
Despre calitatile morale ale Lidiei Barbulescu a scris presa dupa numirea ei la conducerea CSM ( ca de ex. despre traficul de influenta in favoarea fiicei sale).
Despre calitatile ei profesionale (sau poate tot morale?!) am sa scriu eu in continuare cateva cuvinte.
In Decizia nr.55/2005 ( dosar nr.1658/1/2005) a completul de 9 judecatori de la ICCJ (completul cel mai! cel mai! din Romania), al carui presedinte a fost Lidia Barbulescu si din care a facut parte si Anton Pandrea, presedintele Sectiei Penale si fost presedinte al CSM, numele petentului Victor Vasile a fost inlocuit cu Lepadat Zosim iar instanta nu s-a pronuntat asupra nici uneia din cererile lui Victor Vasile.
Intr-o alta decizie, cu nr.63/2005( dosar nr. 1/2005), un alt complet de 9 judecatori, condus tot de Lidia Barbulescu si avandui printre membri printre altii pe Anton Pandrea si pe presedintele Sectiei Comerciale a ICCJ, se afirma ca din nici o proba aflata la dosar nu rezulta ca recurentul a facut plangere conform art.278 Cod Procedura Penala, in conditiile in care la pag. 10 a dosarului
( dosar care are doar 16 pagini!) se afla o copie dupa plangerea facuta conform art.278 Cpp (despre care Lidia Barbulescu si ceilalti ,,inalti" judecatori spun ca nu a fost facuta!), cu stampila Parchetului de pe langa CA Oradea, unde a fost depusa, iar la pag.11 a dosarului se afla o copie dupa o adresa a Parchetului de pe langa CA Oradea prin care se confirma ca aceasta plangere a fost depusa la Parchetul de pe langa CA Oradea si a fost trimisa Parchetului de pe langa ICCJ!!!
Intr-o alta decizie, cu nr.152/2005( dosar nr. 69/2005), un alt complet de 9 judecatori, condus tot de Lidia Barbulescu si avandui printre membri printre altii pe Anton Pandrea si pe presedintele Sectiei Comerciale a ICCJ, se afirma ca sentinta instantei de fond ( conform careia recurentul nu a facut plangere conform art.278 Cod Procedura Penal, plangere care in realitate a fost facuta, copia ei aflandu-se la dosar) este perfect legala si temeinica, aducandu-se insa ca si argument al legalitatii si temeiniciei ei un cu totul alt argument decat cel al instantei de fond, si anume caci plangerea facuta conform art.278 Cpp nu a fost solutionata de procurorul ierarhic superior( dar ce vina are petentul ca procurorul ierarhic superior nu a solutionat o plangere pe care conform art.277 Cpp era obligat sa o rezolve in 20 de zile!)
Doresc sa mentionez faptul ca Deciziile nr.63 si 152/2005 ale ICCJ-completul de 9 judecatori condus de Lidia Barbulescu au lasat definitive si irevocabile 2 solutii date de Parchetul de pe langa ICCJ si Parchetul de pe langa CA Oradea, prin care s-a musamalizat cea mai mare escrocherie imobiliara din judetul Bihor, respectiv falimentarea SC Mercur SA Oradea, o societate comerciala care a avut peste 150 spatii comerciale centrale si ultracentrale!
Impotriva magistratilor care au instrumentat si solutionat cauza care face obiectul dosarului nr.1/2005 am facut o plingere adresata CSM in care am cerut cercetarea, judecarea si sanctionarea disciplinara a acestora, conform procedurii prevazute de art.44-50 ale Legii nr.317/2004, deoarece acestia fie au dat dovada de grava neglijenta, nevazand probele de la pag.10-11, care demonstreaza ca s-a respectat procedura prevazuta de art.278 Cpp, fie au dat dovada de rea credinta nedorind sa vada aceste probe.
In raspunsul primit cu nr.17791/SR/2005 mi se comunica ca CSM nu poate interveni in judecarea cauzelor si nu poate schimba hotararile judecatoresti, in conditiile in care eu nu am ceru acest lucru!
Am trimis presedintelui CSM Dan Lupascu doua scrisori prin care il informam ca in plangerea mea eu nu am cerut sa se intervina in judecarea cauzelor si sa se schimbe hotarari judecatoresti, eu cerand cercetarea, judecarea si sanctionarea disciplinara a magistratilor reclamati, conform procedurii prevazute de art.44-50 ale Legii nr.317/2004.
Raspunsurile primite, cu nr.18724/SR/2005 si 1403/SR/2006 sunt identice cu cel cu nr.17791/SR/2005!!!
Tinand seama de probele de la pag.10-11 ale dosarului nr.1/2005 si de o adresa primita de la Parchetul de pe langa ICCJ care confirma de asemenea caci eu am respectat procedura prevazuta de art.278 Cpp, am facut o cerere de revizuire a Deciziei nr 63/2005.
Cererea mea a fost respinsa definitiv si irevocabil de catre un complet de 9 judecatori condus tot de Lidia Barbulescu!
Daca completele de 9 judecatori conduse de Lidia Barbulescu au dat astfel de solutii, putem sa ne imaginam ce fel de solutii se vor da la ICCJ condusa de Lidia Barbulescu!
Cu privire la calitatile profesionale si morale ale Lidiei Barbulescu doresc sa reamintesc recentele ei declaratii conform carora protestele magistratilor au fost perfect legale, in conditiile in care
Art. 5 din Legea nr.303/2004( Statutul magistratilor) prevede ca:Magistratii sunt obligati ca prin intreaga lor activitate sa asigure suprematia legii
Art.40 din Legea conflictelor de munca nr.168/1999 prevede ca:Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate
Art.63 din Legea conflictelor de munca nr.168/1999 prevede ca:Nu pot declara greva judecatorii, procurorii, personalul Ministerului Apararii
iar art.21 din Constitutia Romaniei prevede caci nimeni nu este mai presus de lege!
O victima a unor magistrati din Romania