Ucraina domină candidaturile cunoscute pentru 2023, privind Nobelul pentru Pace

De la secretarul general al NATO la preşedintele ucrainean, un mare număr dintre candidaturile propuse pentru Nobelul pentru Pace 2023 înainte de data limită, 31 ianuarie, sunt legate de războiul din Ucraina, fără ca acest lucru să le facă neapărat favorite, comentează France Presse, conform Agerpres.

Printre persoanele şi organizaţiile sugerate Comitetului Nobel norvegian, câteva nume făcute publice se referă în general la actori în conflictul care afectează Ucraina de aproape un an sau la opozanţi faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

Potrivit statutelor Nobel, lista candidaturilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani. Dar miile de persoane care fac propuneri (parlamentari sau miniştri din toate ţările, foşti laureaţi, anumiţi profesori universitari ...) sunt liberi să dezvăluie identitatea ''protejaţilor''.

Premiul pe 2023 va fi anunţat la începutul lui octombrie. În fiecare an, sunt propuse câteva sute de nume - 343 în 2022.

Un parlamentar al dreptei populiste norvegiene a lăsat să se înţeleagă că îl va propune pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, devenit un simbol al rezistenţei faţă de invazia rusă declanşată pe 24 februarie 2022.

Acelaşi deputat l-a propus şi pe compatriotul său Jens Stoltenberg care, în opinia sa, ''merită premiul pentru munca sa exemplară în calitate de secretar general al NATO într-o perioadă dificilă pentru alianţă: ofensiva brutală şi neprovocată contra unei ţări vecine paşnice''.

În cursă se află şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de preşedintele Senatului pakistanez pentru eforturile sale de pace ''înaintea şi în timpul războiului Rusia-Ucraina''.

De asemenea, au fost propuşi opozantul rus Aleksei Navalnîi, militant anticorupţie aflat în detenţie după ce a fost victima unei tentative de otrăvire, şi jurnalistul Vladimir Kara-Murza, încarcerat după ce a supravieţuit unui număr de două otrăviri.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unui trio compus din organizaţia neguvernamentală rusă Memorial, Centrul ucrainean pentru libertăţi civile şi militantul belarus încarcerat Ales Bialiaţki.

În 2021, un alt critic la adresa Kremlinului, jurnalistul Dmitri Muratov, redactor-şef al Novaia Gazeta, a fost recompensat alături de colega sa filipineză de breaslă Maria Ressa, ambii fiind reprezentanţii libertăţii presei în ţările lor.

''Este dificil pentru comitet de analizat anul trecut întrucât conflictul din Ucraina era atât de important şi dominant... dar de asemenea este indispensabil să se orienteze proiectoarele către alte problematici internaţionale în alte locuri din lume'', a spus directorul Institutului de Studii privind Pacea din Oslo (Prio), Henrik Urdal.

În ultimii ani a revenit constant printre scenariile posibile acordarea Nobelului pentru Pace unor apărători ai mediului, adaugă AFP.