Ucraina vrea să preia participaţia deţinută de România la combinatul Krivoi Rog

Stadiul actual şi posibilităţile de soluţionare a problemelor legate de Combinatul CIM Krivoi Rog au fost principalele probleme discutate recent la Bucureşti, de către cele două ţări. În cadrul discuţiilor, cele două părţi şi-au prezentat punctele de vedere privind problematica CIM Krivoi Rog. Delegaţia română a solicitat un punct de vedere clar privind poziţia Ucrainei faţă de CIM Krivoi Rog, în funcţie de care va fi stabilită viitoarea strategie în această problemă. Partea română a reiterat obligativitatea recunoaşterii de către partea ucraineană a cotei de participare şi respectiv a cheltuielilor efectuate de partea română, reprezentând participarea la construirea obiectivelor CIM Krivoi Rog, inclusiv cele sociale, precum şi valoarea utilajelor livrate întreprinderilor metalurgice ale fostului Minister al Siderurgiei al URSS, cu luarea în considerare a dobânzilor pentru creditul acordat. De asemenea, delegaţia română a reiterat necesitatea recuperării integrale a cheltuielilor efectuate de partea română în cadrul Convenţiei privind construirea CIM Krivoi Rog, conform evidenţelor bancare. În acest context partea română a subliniat necesitatea recunoaşterii de către partea ucraineană a conturilor aflate în evidenţa Vneshekonom Bank (Moscova) şi solicitării transferării lor la Prominvest Bank (Kiev).

Partea ucraineană a declarat că, în cazul în care România îşi exprimă intenţia de a ieşi din proiect, Ucraina va prelua participarea României iar, în baza unei evaluări efectuate conform legislaţiei ucrainiene, de către o companie de evaluare recunoscută la nivel internaţional şi reciproc agreată, se vor analiza modalităţile de compensare a cheltuielilor pentru partea română.

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi RS Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România. După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Participarea României la construirea Combinatului Krivoi Rog s-a realizat în baza Convenţiei Interguvernamentale româno-sovietice din 29.12.1986, iar după destrămarea fostei URSS în baza Protocolului Interguvernamental româno-ucrainean din 5.05.1994. Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate ;i recepţionate reprezintă circa 278 miliaone ruble transferabile reprezentând circa 83% din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile.