UE plănuieşte să îşi procure materii prime rare în mod independent, prin mai multe metode

"Criza provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat cât de dependenţi suntem de lanţurile internaţionale de aprovizionare", dezvăluie vicepreşedintele Comisiei Europene, Maro¹ ©efèoviè, şi explică modul în care Uniunea Europeană ar trebui să devină mai independentă pe viitor, scrie g4media.

Dubla reorientare a economiei europene către protejarea climei şi către digitalizare nu implică doar provocări financiare pentru UE. Aprovizionarea cu materiile prime necesare îndeplinirii ambelor obiective nu este garantată. Prin urmare, Comisia Europeană a prezentat joi la Bruxelles o nouă strategie pentru a răspunde cererii în creştere şi a evita noi dependenţe faţă de ţări terţe.

"Nu trebuie să ne permitem să devenim la fel de dependenţi de importurile de materii prime importante precum suntem astăzi de importurile de materii prime de origine fosilă", a evidenţiat ©efèoviè, adăugând că electro-mobilitatea va creşte semnificativ cererea de materii prime în UE.

De exemplu, cantitatea de litiu necesară pentru baterii specifice va fi de 18 ori mai mare în 2030 decât în prezent, iar până în 2050 de 60 de ori mai mare. Cererea de cobalt va fi de 5 ori mai mare până în 2030 şi de 15 ori mai mare până în 2050. Nevoia de soluri rare, necesare pentru magneţii utilizaţi în turbinele eoliene, va creşte de 10 ori până în 2050.

Problema este că UE este deja foarte dependentă de importurile acestor materii prime. În prezent, tot litiul procesat în UE provine din ţări terţe, în procent de 78% din Chile. 98% din solurile rare utilizate în UE provin din China, Turcia furnizează 98% din compuşii chimici ai boratului, iar Africa de Sud 71% din cantitatea necesară de platină.

Prin urmare, Comisia Europeană doreşte să promoveze extracţia materiilor prime chiar din ţările UE, deoarece multe dintre aceste materii prime necesare se găsesc cu siguranţă în solul european, inclusiv în Germania. Există, în special, oportunităţi miniere interesante pentru litiu, nichel, cobalt, grafit şi mangan. Până în 2025, procentul de litiu extras din Europa urmează să crească la 80% din cantitatea totală necesitată. În plus, printr-o nouă alianţă pentru materii prime, pe care comisia europeană intenţionează să o alcătuiască până la sfârşitul lunii, se urmăreşte furnizarea de soluri rare şi roci magnetice în strânsă cooperare cu industria, conform g4media.

Primele proiecte-pilot sunt programate să înceapă în 2021. Comisia Europeană doreşte să acorde finanţare pentru aceste planuri. În cele din urmă, dacă UE va putea creşte extracţia materiilor prime din propriile teritorii depinde în mare parte şi de deciziile pe care le vor lua statele membre. Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a dat glas unui vis pentru viitor, acela al extragerii materiilor prime de pe alte planete din spaţiul cosmic, de exemplu de pe Lună.

Cu toate acestea, ţările membre UE nu ar putea garanta întreaga aprovizionare, de aceea, UE trebuie să promoveze şi reciclarea materiilor prime importante, a reliefat Maro¹ ©efèoviè. Rata de reciclare a metalelor precum fierul, zincul şi platina este în prezent de 50%, proporţie prin care s-ar putea acoperi un sfert din cerere.

Totuşi, pentru alte materii prime, precum solurile rare sau metalele galiu şi indiu, rata de reciclare este aproape inexistentă. Prin urmare sunt aşteptate multe îmbunătăţiri. De asemenea, UE doreşte să colaboreze mai strâns cu ţările care furnizează materii prime, nu în ultimul rând cu state din Africa. Sub forma unui parteneriat strategic, UE ar putea ajuta, din punct de vedere financiar ţările din care să exploateze în schimb materii prime într-un mod durabil. Primele proiecte-pilot cu statul canadian, cu ţări africane interesate şi ţări din vecinătatea UE ar trebui să înceapă încă din 2021.