UN ACT DE CIVILIZAŢIE, ŞEDINŢA DE GUVERN COMUNĂ ROMÂNO-UNGARĂ Întîi s-au pupat, după aceea s-au certat

• Ferenc Gyurcsany spune că "trebuie să învăţăm să trăim împreună"

Chiar dacă maghiarii au stabilit că putem conta pe sprijinul lor în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după cum a afirmat primul-ministru Ferenc Gyurcsany, aceştia sînt nemulţumiţi de faptul că autorităţile române au îngheţat lucrările la autostrada Transilvania (Braşov-Oradea-Borş). Şedinţa de guvern româno-maghiară, care a avut loc ieri, în premieră, la Palatul Victoria din Bucureşti, a scos la iveală neîn-ţelegeri între reprezentanţii celor două Cabinete. Premierul român, Călin Popescu Tăriceanu, a amintit că lucrările şi finanţarea pentru construcţia autostrăzii Transilvania nu vor fi reluate decît atunci cînd va fi realizat acordul între Ministerul Transporturilor şi compania americană "Bechtel" în privinţa renegocierii contractului, în conformitate cu legislaţia românească. "Prevederile contractuale nu sînt în conformitate cu legislaţia română şi nici cu cea internaţională", a declarat Tăriceanu, adăugînd: "Negocierile privind rediscutarea acestora între reprezentanţii companiei contractante şi Ministerul Transporturilor sînt în curs, iar la finalul acestora trebuie să ajungem la un acord care se bazează pe un principiu: contractul comercial trebuie să res-pecte legile ţării".

Construcţia autostrăzii Braşov-Oradea-Borş a constituit una dintre temele principale abordate în cadrul şedinţei comune, premierul român reafirmînd că acordul privind realizarea autostrăzii, încheiat de guvernul precedent (Năstase), nu respectă prevederile europene privind achiziţiile publice şi, de aceea, finanţarea trebuie asigurată exclusiv din resurse româneşti, fără fonduri comunitare. Amintim că primul-ministru declara recent că, potrivit unei clauze "ciudate" a contractului încheiat cu "Bechtel", statul român trebuie să plătească 250 de milioane de dolari în avans acestei companii, urmînd ca decontarea şi justificarea cheltuielilor să fie făcute la terminarea lucrărilor.

În acelaşi cadru, premierul român a declarat că a pus la dis-poziţia părţii ungare toată documentaţia realizată pînă acum în proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană. Tăriceanu a subliniat, însă, că realizarea acestuia nu ţine de o decizie a guvernului de la Bucureşti, fiind un proiect privat în totalitate. Exploatarea minieră realizată de compania canadiană "Roşia Montană Gold Corporation" intră sub incidenţa convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Aceasta obligă ţările de origine să includă în procesul de luare a deciziilor şi statele care ar putea fi afectate.

Tot în şedinţa comună, părţile au convenit să coopereze în viitor în lupta împotriva corupţiei şi în domeniul migraţiei, în baza unui protocol încheiat, ieri, de Ministerul Administraţiei şi Internelor de la noi şi Ministerul de Interne din Ungaria. Cele două ministere vor coopera pentru informarea şi schimbul de experienţă în domeniul administraţiei publice şi al funcţionării autorităţilor publice locale, pentru reglementarea juridică şi asigurarea funcţionării sistemului serviciilor publice, supravegherea frontierei şi a ordinii la frontieră, modernizarea documentelor, lupta împotriva criminalităţii organizate, cooperarea în domeniul migraţiei.

Pe de altă parte, în cadrul şedinţei comune de guvern au avut loc informări reciproce pe alte proiecte.

Au fost discutate proiecte româneşti şi maghiare care vizează continuarea cooperării bilaterale în domeniile energiei, agriculturii şi dezvoltării rurale, turism, tineret, cultură şi educaţie, afaceri interne, comunicaţii şi IT, cercetare şi dezvoltare, resurse umane şi servicii sociale, dezvoltare regională şi cooperare transfrontalieră, dezvoltare teritorială şi protecţia minorităţilor naţionale. Schimbul de idei a atins şi chestiuni legate de dezvoltarea infrastructurii, ocazie cu care a fost discutată strategia dezvoltării coridoarelor Paneuropene IV şi VII.

Premierul român a respins, însă, ideea înfiinţării unei universităţi maghiare în ţara noastră, afirmîmd că este de acord doar cu o unitate de învăţămînt mixtă.

Ferenc Gyurcsany a declarat că "trebuie să învăţăm să trăim împreună", afirmîndu-şi sprijinul în vederea integrării noastre. "România se află la un pas de aderare şi poate conta pe sprijinul nostru", a spus oficialul ungar. Şeful Cabinetului de la Budapesta este convins că ţara noastră îşi va îndeplini la timp angajamentele de aderare şi că Raportul de ţară, care va fi dat publicităţii de către Comisia Europeană pe 25 octombrie, va fi unul pozitiv.

Cele două părţi au căzut de acord ca următoarea şedinţă comună să fie ţinută la Budapesta, în 2006.