Un agresor de permanenţă - criza economică

Redacţia BUCAREST HEBDO şi specialiştii ziarului BURSA au realizat o corelaţie între rapoartele anuale comunicate de organizaţia "Reporteri fără Frontiere" privitoare la gradul de libertate a presei şi solvabilitatea ţărilor corespunzătoare din zona euro, afectată de criza financiară.

Dacă, în perioada 2007-2011, rezultatele au confirmat ideea generală că adâncirea crizei conduce la îngustarea libertăţii presei (vezi tabelul 1), în perioada 2011-2014, lucrurile s-au mai schimbat (vezi tabelul 2) .

Există şase cazuri în care se confirmă paralelismul dintre evoluţia solvabilităţii şi evoluţia gradului de libertate a presei - Austria, Belgia, Grecia, Slovenia, Slovacia şi Spania.

În celelalte opt cazuri nu se confirmă principiul: avem situaţii în care solvabilitatea se menţine constantă, dar nu şi gradul de libertate a presei, care creşte (Germania şi Olanda) sau se îngustează (Estonia).

După cum există situaţii în care solvabilitatea creşte şi libertatea, invers, se îngustează (Franţa şi Irlanda), dar şi conversa, când solvabilitatea scade şi libertatea presei se lărgeşte (Italia, Portugalia).

Un caz aparte este Finlanda, care scade mult în gradul de solvabilitate, însă libertatea presei rămâne constantă.

Acest studiu are baze empirice şi, prin urmare, poate că nu este potrivit să fie luat drept o infirmare a principiului recunoscut cvasi-general că o situaţie economică bună este baza pentru o democraţie solidă, cu deschidere largă spre libertate.

Este posibil să agreăm că abaterile empirice de la principiul teoretic au loc datorită unor condiţii specifice ale fiecărui caz, dar sugerează şi ipoteza că libertatea suprastructurală ar putea reprezenta o inerţie în raport cu evoluţia economică.

• Finlanda, de circa şase ani în topul libertăţii presei

Deşi a căzut în clasamentul solvabilităţii, în 2014 (din prima categorie în a treia), Finlanda rămâne în fruntea topului libertăţii presei, din ţările zonei euro. Finlanda se află de circa şase ani, consecutiv, pe primul loc şi probabil că vorbim despre o inerţie în acest proces, unde libertăţile încetăţenite nu se îndură să regreseze paralel cu finanţele.

Succesul în libertatea presei în Finlanda se datorează unor fundamente constituţionale şi legale solide, care, la rândul lor, se bazează pe o cultură reală a libertăţii individului. Finlanda are, însă, două obstacole în calea dezvoltării unui mediu propice libertăţii de exprimare: defăimarea este pasibilă de închisoare în anumite circumstanţe şi doar trei companii deţin, practic, aproape toate organele mass-media naţionale.

În practică, însă, este extrem de rar ca jurnaliştii finlandezi să primească pedepse cu închisoarea pentru ceea ce scriu. În plus, mass-media beneficiază de pluralism, în ciuda concentrării proprietarilor de media.

• Grecia cade cu mai mult de 50 de locuri, în clasamentul Reporteri fără Frontiere

În Grecia, libertatea presei s-a restrâns foarte mult, căzând cu mai mult de 50 de locuri în aproximativ 5 ani, în clasamentul Reporteri fără Frontiere.

Este o scădere ameţitoare pentru cea mai veche democraţie din lume. Criza economică din 2007 a lovit puternic mass-media din Grecia. Cei câţiva armatori bogaţi şi oameni de afaceri care au finanţat mass-media naţională şi-au mutat investiţiile în sectoare mai profitabile.

Unul după altul, organe de presă au anunţat disponibilizări, mulţi jurnalişti fiind acum şomeri. Pe lîngă faptul că are probleme economice, mass-media din Grecia are o reputaţie proastă ca rezultat al anilor de clientelism, potrivit raportului Reporteri fără Frontiere.

• Belgia - prăbuşire în clasamentul solvabilităţii

Belgia, "inima" Uniunii Europene, s-a prăbuşit anul trecut din punct de vedere al gradului de solvabilitate şi, odată cu acest fapt, libertatea presei s-a diminuat, căzând trei trepte în indexul libertăţii presei. În convorbirile purtate de jurnaliştii noştri în Belgia, cu conducători ai unor asociaţii internaţionale ale ziariştilor, am primit încredinţarea că manipularea de presă, exersată asupra ziariştilor delegaţi la Bruxelles, a atins perfecţiunea şi utilizează inclusiv manevre pe care noi, în România, încă nu le practicăm.

• În Italia, calomnia prin mass-media ar putea fi dezincriminată

Remarcăm că Italia şi Portugalia stau destul de rău în clasamentul solvabilităţii, ocupând categoria cea mai slabă, însă libertatea presei a crescut, anul trecut, cu 12 trepte, respectiv 3 trepte.

Raportul Reporteri fără Frontiere precizează că evoluţia pozitivă a Italiei în clasament se datorează semnalelor încurajatoare potrivit cărora calomnia prin mass-media va fi dezincriminată.

• Decizia de ştergere de pe site-uri a înregistrărilor Bettencourt, violare gravă a libertăţii presei, conform Reporteri fără Frontiere

Franţa, o ţară greu încercată în această perioadă chiar din cauza libertăţii de exprimare, a crescut în 2014 în gradul de solvabilitate, iar libertatea de exprimare o coborât o treaptă.

Consiliul Constituţional francez a aprobat o lege prin care publicarea informaţiilor despre active ale politicienilor va fi pedepsită cu închisoarea. Încă se aşteaptă o lege care să ofere protecţia confidenţialităţii surselor. Un alt punct slab al libertăţii de exprimare a fost decizia unui tribunal privind retragerea unor înregistrări secrete realizate de un fost angajat Bettencourt, postate pe site-ul Mediapart şi publicate de Le Point. Aceste înregistrări vizau fapte de fraudă fiscală, iar ştergerea lor a însemnat, potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontiere, o violare gravă a libertăţii presei, care a împiedicat publicul să fie informat cu privire la o chestiune de interes general, care implica politicieni de frunte.

• EIU: "Libertatea presei, afectată de criza economică"

Libertatea presei din unele ţări europene a fost afectată de criza economică, potrivit rapoartelor organizaţiilor de profil. Din cauza problemelor economice, multe guverne s-au simţit tot mai vulnerabile şi au reacţionat prin încercări să controleze presa şi să împiedice libertatea de exprimare, potrivit unui raport "Democracy Index 2011", dat publicităţi de Economist Intelligence Unit.

Tot criza economică a dus la creşterea numărului de şomeri din mass-media şi la lipsa siguranţei locului de muncă, ceea ce au încurajat autocenzura în rândul jurnaliştilor.

De asemenea, în ultima perioadă, a avut loc o concentrare a proprietăţii în mass-media, ceea ce a afectat diversitatea punctelor de vedere.

În plus, naţiunile avansate au manifestat un interes mai redus pentru monitorizarea şi presarea guvernelor din ţările în curs de dezvoltare să respecte libertatea presei.

La nivelul Uniunii Europene, libertatea presei este ameninţată fie ca urmare a crizei economice, fie a scandalurilor care i-au pus la îndoială credibilitatea (exemplu: scandalul interceptărilor ilegale din presa britanică).

Potrivit "Cartei UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei în UE", adoptată în mai 2013 de plenul Parlamentului European, peisajul mediatic suferă transformări fundamentale, întrucât, în această perioadă de criză economică, un procent tot mai mare de jurnalişti lucrează în condiţii precare de muncă şi se confruntă cu o lipsă de securitate socială, comparativ cu standardele pieţei muncii, precum şi cu diverse provocări legate de viitorul jurnalismului.

De asemenea, Carta UE mai arată că recenta criză economică a sporit dificultăţile întâmpinate de întreprinderile de mass-media şi, o dată cu sporirea precarităţii rolului jurnaliştilor, a făcut peisajul mediatic mai vulnerabil la presiunea economică sau politică, precum şi mai fragil în sine. Documentul precizează: "Aceste fenomene au avut consecinţe speciale asupra genurilor jurnalistice, care sunt mai costisitoare sau necesită mai mult timp pentru a se dezvolta, precum jurnalismul de investigaţie, reportajul şi realizarea de corespondenţe internaţionale şi europene (...). Aceste tipuri de jurnalism sunt esenţiale pentru a garanta responsabilitatea şi transparenţa autorităţilor publice şi politice, pentru a opri abuzurile de putere economică şi instituţională şi pentru a asigura descoperirea şi urmărirea penală a activităţii infracţionale în domeniul social, de mediu sau umanitar".