Un inginer din Buzău propune extinderea Canalului Siret Bărăgan

Direcţia Agricolă Buzău a prezentat astăzi, pentru prima dată, un proiect care ar putea salva câmpurile Bărăganului de la secetă. Este vorba despre o idee ce aparţine unui inginer hidrotehnician din Buzău, Marin Petrică, unul dintre inginerii care au pus bazele Canalului de irigaţii Siret Bărăgan. Concret, inginerul buzoian propune ca vechiului proiect să-i fie aduse îmbunătăţiri astfel încât să fie mărită suprafaţa irigabilă. Este vorba despre o deviere a Canalului Siret Bărăgan, pe cursul Călmăţuiului, printr-un nod hitrotehnic în dreptul Buzăului, fapt ce ar permite irigarea a 400.000 de hectare de teren din Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Ialomiţa.

Pentru a-şi ilustra ideea, inginerul din Buzău a realizat, împreună cu elevii Liceului de Artă "Margareta Sterian" din Buzău şi reprezentanţii Direcţiei Agricole Buzău, prima machete 3D a Canalului Siret Bărăgan.

"Canalul Siret-Bărăgan, cu o lungime de 197 de kilometri, este prevăzut să preia apă din Acumularea Călimăneşti, lângă Focşani, şi merge până la Acumularea Dridu. Volumul de apă preluat se prevede a fi de 200 de metri cubi pe secundă şi irigă o suprafaţă între 600 şi 700.000 de hectare. Ca noutate, noi am vrea ca o parte din debitul de pe Siret-Bărăgan să fie preluat şi deversat în râul Călmăţui care deja este regularizat şi asigură o rapiditate în executare. Va deservi în jur de 350.000 de hectare. Avantaje sunt pentru fermierii din zona Ialomiţa, Vrancea, Galaţi, Buzău şi Brăila", a declarat Petrică Marin.

Cosmin Florea, directorul DADR Buzău, este de părere că proiectul poate fi realizat şi pentru judeţul Buzău ar însemna salvarea de la secetă a unei suprafeţe importante, respectiv 50.000 de hectare, adică toate compurile din apropierea municipiului Râmnicu Sărat, exact acolo unde au fost înregistrate cele mai mari probleme din cauza secetei.

"Proiectul mi se pare genial. Proiectul şi soluţia găsite de experţi sunt geniale pentru că, în afara faptului că se ţine cont de acest canal şi că nu vor mai fi exproprieri pe cursul Călmăţuiului, gândiţi-vă că putem avea şi zone cu potenţial inundabil unde înainte băltea apa şi anumite terenuri nu se puteau cultiva. Realizează două lucruri, proiectul nu trebuie luat de la zero, este deja investit în el. Îl văd realizabil şi, în momentul în care vom avea şi datele economice, îl vom prezenta ministrului Agriculturii. Apa acum curge degeaba pe cursul râului, trebuie valorificată", a declarat directorul Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea.

Ideea buzoianului va lua forma unui proiect pe care, împreună cu directorul Direcţiei Agricole, Cosmin Florea, urmează să-l prezinte ministrului Agriculturii. Pentru a fi realizat ar avea nevoie de finanţare, iar Buzăul nu dispune de o asemenea sumă de bani.

Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1984 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Însă, până în 1990, cât s-a lucrat, au fost realizaţi doar 17 kilometri de canal. Dacă proiectul ar continua, reprezintă salvarea agriculturii româneşti. În total, Canalul Siret Bărăgan ar putea iriga peste 720.000 de hectare de teren.

"Noi am putea fi grânarul Europei, în condiţiile în care noi irigăm cu Canalul Siret Bărăgan 720.000 hectare de teren, dar importanţa strategică a acestui canal este faptul că apa este asigurătă în mod gravitaţional", a explicat inginerul Marin Petrică.

Cu toate acestea, în ultimele trei decenii proiectul Canalului Siret Bărăgan a rămas în acelaşi stadiu. Abia anul acesta sunt speranţe că lucrările ar putea fi reluate, potrivit promisiunilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, chiar în timpul unei vizite la Buzău.