Un miliard de euro s-a dat şi s-a luat mită în România în ultimii şase ani

Un miliard de euro s-a dat şi s-a luat mită în România în ultimii şase ani, iar sutele de anchete arată că inculpaţii au făcut manevre să scape de dosare şi să îşi pună banii la adăpost. Aproape 800 de dosare de corupţie au fost trimise în judecată din 2014 încoace. Practica arată că mulţi dintre funcţionarii acuzaţi de corupţie preferă sa încaseze mita cash, iar în unele cazuri aveau atât de mulţi bani, încât îşi cumpărau lunar maşini, terenuri ori apartamente, potrivit Digi24.

Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată, din 2014 până la începutul acestui an, 770 de dosare de corupţie. Aşa că anchetatorilor le-a fost uşor să contureze un portret robot al celor care încearcă să ascundă mita.

"Sunt persoane instruite, bine relaţionate, cu acces la expertiză, cu mijloace complexe, care ascund produsul infracţiunii, iar noi trebuie să ţinem pasul cu aceştia. Unele persoane dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie", spune Crin Bologa, procurorul-şef al DNA.

Anchetatorii specializaţi în depistarea prejudiciilor şi a bunurilor obţinute din infracţiuni au făcut şi o listă a semnelor care îi dau de gol pe infractori.

Cum se dau de gol infractorii

Cheltuieli mult peste veniturile declarate ori declaraţiile de avere goale. Sunt tot atâtea semnale de alarmă pentru investigatorii finaciari. Investigând fapte de corupţie, procurorii au descoperit că nu doar o dată funcţionarii treceau pe numele rudelor bani obţinuţi din surse ilegale. Şi nu doar o dată unii au divorţat, formal, desigur, astfel încât să poată trece pe numele partenerilor de viaţă banii obţinuţi ilicit.

"Mita transmisă în numerar, acestea au fost cele mai multe situaţii, apoi bunuri mobile sau servicii. Au fost utilizaţi pentru construcţia sau cumpărarea de locuinţe, achiziţii de bunuri de lux sau opere de artă ca formă de protecţie sau investiţie a banilor", detaliază Amalia Constantinescu, ofiţer de poliţie DNA.

Cât priveşte modul în care circula mita, varianta cash rămâne cea mai răspândită. Cazul poliţiştilor de la Serviciul Permise din Suceava, acuzaţi că adunau atât de mulţi bani, încât îi ţineau în ligheane, e doar cel mai recent exemplu. Când vine vorba despre sume mari, cum a fost cazul achiziţiilor făcute în pandemie, din dosarul fostului şef UNIFARM, sunt preferate mecanisme de firme, bazate pe contracte fictive.