Un proiect anti-constituţional

Mă refer la proiectul Asociaţiei Pro-Democraţia. Mai întâi, însă, trebuie să îmi exprim nedumerirea pentru insistenţa cu care dl. Cristian Pârvules­cu, preşedintele Asociaţiei, precum şi partidele politice se referă la acest sistem de vot ca fiind unul "uninominal". Nu este uninominal pentru că jumătate din cei aleşi nu vor fi câştigat nici o alegere, ci dimpotrivă, au pierdut una. Riguros vorbind, nu este nici un sis­tem "mixt". În literatura de specialitate sistemul propus de Pro-Democraţia se numeşte "vot paralel", adică un sistem în care votul alegătorului este contabilizat în două maniere diferite. El se întâlneşte în Europa doar în Albania şi Lituania.

Iată cum funcţionează, în linii mari. Alegerile sunt organizate în ceea ce dl. Pârvulescu numeşte "colegii uninominale" doar pentru că alegătorii vor vedea pe buletinul de vot candidaţi individuali, nu liste. Câştigă alegerile primul clasat. Mandatele astfel dobândite acoperă numai jumătate din locurile din Parlament. Pentru restul, se face socoteala, la nivel naţional, a proporţiei voturilor obţinute de fiecare partid, după care se redistribuie cealaltă jumătate a mandatelor celor clasaţi pe locul 2, eventual 3, în fiecare "colegiu".

Aţi observat deja prima problemă? Dl. Pârvulescu susţine că scrutinul clasic, uninominal, ar lăsa nereprezentaţi numeroşi cetăţeni, mai ales în versiunea sistemului majoritar simplu, ca în SUA, Marea Britanie şi Canada. Asta pentru că primul clasat poate câştiga alegerile chiar cu un procent mic (să zicem, 7%), atâ­ta vreme cât ceilalţi obţin încă şi mai puţin, lucru posibil atunci când grupul candidaţilor e foarte divers şi divizat. Dar jumătate din locurile în Parlament sunt ocupate de alegători aleşi exact după acest sistem. Cât de reprezentativi sunt ei, ca politicieni?

Marea dificultate e însă aceea legată de statutul independenţilor. Zilele trecute, la o conferinţă publică, l-am întrebat pe dl. Pârvulescu ce se întâmplă cu independenţii. Domnia-sa mi-a răspuns: "Nu sunt un prieten al independenţilor, pentru că în Parlament ar trebui reprezentate doar partidele". Proiectul Pro-Democraţia prevede chiar un prag al majorităţii absolute (50%+1) de voturi pe care un independent ar trebui să le obţină pentru a fi ales.

Indiferent însă de preferinţele d-lui Pârvulescu, ce e obligatorie aici e respectarea unui principiu de drept constituţional. Chiar şi actuala noastră Constituţie arată, la art. 16, că cetăţenii sunt egali în faţa legii, "fără privilegii şi discriminări". Asta se aplică şi în contextul art. 37, care stabileşte că fiecare are "dreptul de a fi ales". Proiectul Pro-Democraţia stabileşte însă privilegii pentru candidaţii aparţinând partidelor şi discriminează radical împotriva celor independenţi. Criteriile de îndeplinit pentru a intra în Parlament, sunt fundamental diferite. Dacă cetăţeanul Ionescu nu face parte dintr-un partid, îi trebuie majoritate absolută. Dacă Ionescu a trecut pe la sediu şi s-a înscris, merge şi cu majoritate simplă. Eventual în detrimentul unui independent plasat mai bine în preferinţele alegătorilor. Unde mai pui că este aritmetic imposibil ca doi independenţi din acelaşi colegiu să primească mandate. Doi candidaţi nu pot obţine, ambii, un scor de 50%+1. E obligatoriu ca măcar unul să fie de la partide, indiferent de opţiunea alegătorilor.

Sistemul Pro-Democraţia cere un scor absurd de mare pentru independenţi. Şi asta în circumscripţii de două ori mai mari decât cele actuale. Să tot fii membru de partid... Dar ultragiile la adresa dreptului individual de a candida nu se opresc aici. Cui se distribuie restul de mandate? Reprezentanţilor partidelor... Cu alte cuvinte, independenţii de pe locurile 2, eventual 3, nu primesc nimic. Discriminaţi sunt nu doar candidaţii independenţi, ci, mai ales, votanţii. Un vot dat unui partid contează de două ori. Unul dat unui independent, doar o singură dată.

O nouă surpriză pândeşte după colţul Parlamentului, acolo unde cei 322 se pregătesc să introducă amendamente. Unul apreciat cu deosebire este acela al unei "liste naţionale", unde să se regăsească hahalerele de la "centru", care nu au ar ajunge nici pe locul 13 într-o confruntare directă cu alegătorii. O nouă discriminare, aşadar.

Veţi spune: "Dar independenţii nu sunt aleşi nici acum pe liste!". Da, dar acest lucru se întâmplă nu pentru că ei sunt discriminaţi prin legea electorală, ci pentru că partidul e mai eficient decât independentul în campanie. Altminteri, criteriile formale sunt exact aceleaşi.

Logica proiectului Pro-Democraţia este asigurarea unei corespondenţe în Parlament între opţiunile pentru partide şi locurile obţinute într-un scrutin cu aparenţe uninominale. Dar dreptul de a fi ales în Parlament este predicat, în Constituţie, nu cu referire la partide, ci la cetăţeni. O schemă convenabilă partidelor nu poate fi acceptată dacă ea elimină sau reduce drepturile candidaţilor independenţi şi introduce o discriminare între voturile cetăţenilor.