Ungaria nu susţine plafonarea preţului gazelor naturale în Europa

Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării, a declarat vineri, la Bruxelles, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Peter Szijjarto, informează news.ro.

El a argumentat că introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică. "Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă", a subliniat ministrul.

Conform unui comunicat remis de minister, în cadrul conferinţei de presă susţinută după reuniunea extraordinară a Consiliului pentru Energie al UE, ministrul a calificat drept complet absurdă propunerea Bruxelles-ului, despre care a spus că are ca scop eliminarea gazului rusesc.

După cum a spus, comisarul european de resort a şi recunoscut că măsura este una politică, menită pur şi simplu să reducă veniturile statului rus şi nu poate avea ca rezultat o reducere a preţurilor, se arată în comunicat.

"Prin urmare, această dispoziţie nu este altceva decât o sancţiune. Ea este deghizată ca o plafonare a preţului gazelor, considerată ca o măsură comercială, poate fi impusă cu o majoritate calificată, în timp ce, dacă ar fi introdusă ca sancţiune, ar trebui adoptată în unanimitate", a avertizat ministrul.

"Dacă gazul rusesc va fi interzis pe piaţa europeană, securitatea energetică a Ungariei va fi expusă unor riscuri serioase. Modul în care o ţară se aprovizionează cu gaze naturale nu este o chestiune politică, ideologică sau onirică, ci una fizică", a spus el.

Peter Szijjarto a afirmat că Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţurilor, deoarece ar duce la creşteri de preţuri şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării, dar au existat alte opt state membre care s-au opus şi ele propunerii sau au avut rezerve faţă de ea.

"Întrebarea noastră este clară: până când vrea Bruxelles-ul să continue această politică de sancţiuni care este complet împotriva intereselor Europei? Bineînţeles că nu am primit nici de această dată un răspuns la această întrebare", a spus el.

"Sancţiunile au eşuat, războiul se agravează tot mai mult, preţurile la energie cresc, iar aprovizionarea noastră cu energie se confruntă cu provocări din ce în ce mai serioase", a subliniat ministrul.

"Introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică. Noi însă nu cunoaştem niciun motiv politic pentru a renunţa la securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei. Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă", a adăugat ministrul.

În cadrul conferinţei de presă, el a mai precizat că aprovizionarea cu gaze a Ungariei este în prezent sigură, în timp ce nivelul mediu de încărcare a depozitelor de gaze în UE este de 22% din consumul anual, în Ungaria această cifră este de 38%, care este al treilea cel mai ridicat nivel din UE. Obiectivul comunitar este de 35 %, obiectiv pe care doar cinci state membre l-au atins până în prezent.

De asemenea, Szijjarto a evocat faptul că celelalte patru puncte din pachetul de propuneri al Comisiei Europene ar putea fi acceptate cu mici ajustări, însă ele nu pot rezolva problema de bază, ci pot contribui doar la atenuarea simptomelor. Mai mult, unele dintre ele sunt deja aplicate într-o formă sau alta în Ungaria.

Prima este propunerea privind economia de energie electrică, pe care guvernul o va accepta doar ca o măsură benevolă. A doua este limitarea încasărilor producătorilor de energie care nu folosesc gaze naturale, adică separarea preţului energiei electrice de cel al gazelor naturale, care a fost deja parţial implementată pe piaţa maghiară. A treia este contribuţia de solidaritate impusă companiilor de energie fosilă, care există şi ea în Ungaria, iar a patra este îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor de pe pieţele energetice, a precizat Peter Szijjarto.