UNICEF: ''Un miliard de copii sunt expuşi riscului extrem de ridicat de a resimţi impactul crizei climatice''

Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea şi Guineea-Bissau sunt cei mai expuşi riscului de a resimţi impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educaţia şi protecţia şi îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.

"The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children's Climate Risk Index" [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează ţările în funcţie de expunerea copiilor la şocurile climatice şi la cele de mediu, precum cicloanele şi valurile de căldură, dar şi în funcţie de vulnerabilitatea acestora la astfel de şocuri, ţinând cont de accesul lor la servicii esenţiale.

Lansat în colaborare cu mişcarea Fridays for Future ["Zile de vineri pentru viitor"], cu ocazia celei de-a treia aniversări a acestei mişcări coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii - aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii - trăiesc într-una dintre cele 33 de ţări clasificate cu "risc extrem de ridicat". Aceşti copii sunt expuşi unei combinaţii fatale de şocuri climatice şi de mediu multiple, însoţite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esenţiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrităţii, sănătăţii şi educaţiei. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectaţi în prezent - este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.

"Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilităţii copiilor la schimbările climatice şi a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Şocurile climatice şi de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană şi apă sigură până la educaţie, locuinţe, lipsa exploatării şi chiar dreptul lor la supravieţuire. Practic, va fi afectată viaţa fiecărui copil", a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. "De trei ani, copiii din lumea întreagă îşi fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric - criza climatică este o criză a drepturilor copilului".

Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:

- 240 de milioane de copii sunt extrem de expuşi inundaţiilor costiere;

- 330 de milioane de copii sunt extrem de expuşi inundaţiilor fluviale;

- 400 de milioane de copii sunt extrem de expuşi cicloanelor;

- 600 de milioane de copii sunt extrem de expuşi bolilor transmise prin vectori;

- 815 milioane de copii sunt extrem de expuşi poluării cu plumb;

- 820 de milioane de copii sunt extrem de expuşi valurilor de căldură;

- 920 de milioane de copii sunt extrem de expuşi penuriei de apă;

- 1 miliard de copii sunt extrem de expuşi unei poluări excesive a aerului .

Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puţin unuia dintre aceste riscuri climatice şi de mediu, datele indică faptul că ţările cele mai afectate se confruntă cu şocuri multiple şi adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare şi să accentueze lipsurile copiilor.

Potrivit raportului, un număr estimativ de 850 de milioane de copii - unu din trei la nivel global - trăiesc în zone în care se suprapun cel puţin patru dintre aceste şocuri climatice şi de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii - unu din şapte la nivel global - trăiesc în zone afectate de cel puţin cinci şocuri majore.

În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeaşi poziţie cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franţa şi Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de ţări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate. În ceea ce priveşte pilonul din Indice reprezentat de şocurile climatice şi de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) şi un scor de 2,5 în privinţa pilonului vulnerabilităţii copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic şi de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, şi emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre ţările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.

Raportul relevă şi faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de ţări "cu risc extrem de ridicat" emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 ţări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste ţări este clasificată cu "risc extrem de ridicat" la nivelul indicelui.

"Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti preţul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puţin responsabile vor suferi cel mai mult", a afirmat Fore. "Încă mai este timp pentru a acţiona. Îmbunătăţirea accesului copiilor la servicii esenţiale, precum apă şi salubritate, sănătate şi educaţie, poate creşte simţitor capacitatea de supravieţuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele şi companiile să asculte copiii şi să prioritizeze acţiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră".

Dacă nu se întreprind urgent acţiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparaţie cu adulţii, copiii au nevoie de mai multă hrană şi apă raportat la greutatea lor corporală, reuşesc să supravieţuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme şi sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură şi la boli, printre altele.

"Mişcările iniţiate de tinerii activişti de mediu vor continua să se extindă şi să lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales", au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderon (Mexic) şi Greta Thunberg (Suedia), reprezentanţii mişcării Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului şi care sprijină lansarea acestuia. "Trebuie să conştientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o adevărată criză şi să acţionăm negreşit pentru a ne asigura că planeta pe care o moştenesc copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui".

UNICEF îndeamnă guvernele, companiile şi actorii relevanţi:

1. Să crească investiţiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării şi a creşterii rezilienţei acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunităţile şi persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate şi igienă, serviciile de sănătate şi educaţie.

2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample şi stringente. Ţările trebuie să îşi reducă emisiile cu cel puţin 45% (faţă de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.

3. Să ofere copiilor o educaţie pentru mediu şi competenţe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice şi îi pregătesc să facă faţă efectelor acestora. Copiii şi tinerii vor resimţi din plin consecinţele devastatoare ale crizei climatice şi ale nesiguranţei apei, deşi sunt cel mai puţin responsabili de acestea. Avem o datorie faţă de toţi tinerii şi faţă de generaţiile viitoare.

4. Să includă tinerii în toate negocierile şi deciziile privind clima de la nivel naţional, regional şi internaţional, inclusiv în cadrul conferinţei COP26. Copiii şi tinerii trebuie să fie incluşi în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.

5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon şi incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generaţii de a aborda şi de a răspunde crizei climatice.