UNIUNEA BANCARĂ Au început negocierile pentru crearea agenţiei de rezoluţie bancară

Autorităţile europene au început demersul de creare a unei agenţii care să fie responsabilă pentru salvarea sau închiderea băncilor cu probleme din zona euro, în joc fiind credibilitatea eforturilor Uniunii Europene (UE) de a reclădi încrederea în sistemul său financiar, relatează Bloomberg.

Autorităţile UE doresc ca agenţia să ia fiinţă înaintea alegerilor europarlamentare programate să aibă loc în luna mai a acestui an, potrivit presei internaţionale.

Negocierile au debutat în condiţiile în care secretarul Trezoreriei SUA, Jacob J. Lew, vizitează mai multe ţări europene, între care Franţa, Germania şi Portugalia, cu scopul să determine oficialii UE să înăsprească legislaţia financiară, pe modelul american, pentru ca instituţiile financiare din Statele Unite să nu fie dezavantajate, notează aceleaşi surse.

Când miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la rezolvarea crizelor bancare, luna trecută, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a salutat decizia, deşi planul diferea substanţial de poziţia instituţiei pe care o conduce, aminteşte Bloomberg.

Varianta Parlamentului European (PE) este mai apropiată de propunerea originală înaintată de comisarul european pentru Piaţa Unică şi Servicii, Michel Barnier, iar acum cele două tabere trebuie să ajungă la un compromis cu privire la legislaţia care să fie adoptată, potrivit sursei citate.

Propunerea lui Michel Barnier, de creare a unei autorităţi centrale puternice, care să fie susţinută de un fond unic, care să acopere costurile de rezoluţie, a fost bine primită de către PE şi BCE, dar s-a lovit de opoziţia guvernelor ţărilor membre, condusă de Germania, care au reclamat că abordarea lua decizia din mâinile autorităţilor naţionale, iar unele măsuri depăşeau limitele impuse prin tratatele comunitare, explică agenţia de ştiri.

Documentul final trebuie să fie aprobat de Parlamentul European şi statele membre ca să intre în vigoare.

"Pentru finalizarea uniunii bancare, un Mecanism Unic de Rezoluţie trebuie să fie finalizat în următoarele luni", a declarat Arlene McCarthy, vicepreşedinte al Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare al Parlamentului European, citată de Bloomberg. "Negocierile vor fi dure, din cauză că există chestiuni fundamentale care trebuie să fie agreate, precum cine decide dacă o bancă va face subiectul procesului de rezoluţie şi cine achită costurile aferente", a adăugat domnia sa.

În cadrul negocierilor, miniştrii de finanţe ai UE au fost de acord să creeze, pe parcursul următorilor zece ani, un fond de rezoluţie finanţat de către sectorul bancar, în valoare de 55 miliarde euro, să susţină formarea unei agenţii care să ia decizii cu privire la băncile aflate într-o situaţie dificilă şi au agreat proceduri de împărţire a costurilor, mai arată aceeaşi sursă.

Executivele europene au amânat, însă, deciziile care privesc modul în care vor susţine noul sistem, afirmând că mecanismul de protecţie finanţat din fonduri publice va fi dezvoltat în anii următori şi au împărţit propunerea în două componente, urmând ca agenţia de rezoluţie să fie creată prin legislaţia UE, iar acordurile de finanţare să fie puse la punct în cadrul unei înţelegeri separate între ţările membre, ocolind Parlamentul European, precizează Bloomberg.

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite încearcă, în cadrul vizitei pe care o realizează în Europa, să determine guvernele statelor membre ale Uniunii să angajeze resurse financiare publice pentru fondul de rezoluţie, o mişcare despre care Washingtonul consideră că ar putea să îi sporească acestuia credibilitatea şi să întărească încrederea în sistemul bancar, care va putea, apoi, să ofere mai multe credite, susţine Reuters. Având în vedere că Germania se opune acestei idei, oficialul american lucrează la îmbunăţirea relaţiei cu oficiali europeni cu viziuni similare, explică publicaţia.

Elisa Ferreira, conducătorul echipei de negocieri a Parlamentului European pentru proiectul de lege privind rezoluţia bancară, a afirmat, că există o posibilitate "foarte serioasă" să nu fie posibil niciun acord, din cauză că planul miniştrilor de finanţe din UE este "complet diferit" de cel al PE, notează Bloomberg.

Potenţialele compromisuri ar putea să includă renunţarea la acordul interguvernamental în favoarea unei alternative bazată pe tratatele comunitare, a explicat domnia sa.

Sharon Bowles, preşedintele Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European, este de părere că PE ar trebui să susţină introducerea unor precizări clare prin care BCE să aibă responsabilitatea să decidă dacă o bancă este sau nu în criză şi trebuie să fie administrată de agenţia de rezoluţie, precum şi de strângerea mai rapidă a fondurilor publice necesare, mai notează agenţia de ştiri.