Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital - priorităţi pentru următoarea Comisie Europeană

Realizarea Uniunii Bancare (BU) şi a Uniunii Pieţelor de Capital trebuie să fie priorităţi-cheie pentru următoarea Comisie Europeană, deoarece ambele proiecte oferă gospodăriilor şi IMM-urilor acces mai larg la finanţare, cresc stabilitatea financiară, reduc impactul recesiunilor economice, finanţează tranziţia la o economie verde şi digitală şi deblochează potenţialul de creştere al UE, se arată în draftul de raport întocmit, la finalul săptămânii trecute, de raportorul Ivars Ijabs pentru Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European în vederea propunerii unei rezoluţii care să fie adoptată în următoarea perioadă de deputaţii europeni.

Draftul de rezoluţie precizează: "Parlamentul European solicită Comisiei să menţină finalizarea BU şi Uniunea Pieţelor de Capital ca priorităţi-cheie pentru următorul său mandat; subliniază că ambele proiecte oferă gospodăriilor şi IMM-urilor acces la finanţare mai largă, cresc stabilitatea financiară, reduc impactul recesiunilor economice, finanţează tranziţia la o economie verde şi digitală şi deblochează potenţialul de creştere al UE; avertizează că creşterea recentă a profitabilităţii băncilor UE nu este suficientă pentru a asigura competitivitatea acestora; subliniază că fragmentarea limitează capacitatea băncilor de a efectua investiţii strategice; solicită promovarea consolidării în UE prin eliminarea obstacolelor reglementare pentru fuziunile transfrontaliere; subliniază că consolidarea ar creşte profitabilitatea sectorului bancar UE şi stabilitatea financiară; subliniază că sectorul bancar ar trebui să fie cheia în livrarea tranziţiei către o economie digitalizată şi neutră din punct de vedere al carbonului şi în canalizarea fondurilor către energiile regenerabile".

Documentul citat menţionează că Uniunea Bancară (BU), care cuprinde în prezent Mecanismul Unic de Supraveghere şi Mecanismul Unic de Rezoluţie, trebuie completată prin crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), sistem ce ar îmbunătăţi competitivitatea şi stabilitatea sectorului bancar, alegerea consumatorilor şi ar facilita accesul la finanţare.

Chiar dacă sistemul bancar european a rezistat impactului agresiunii ruse, fragmentarea şi lipsa de consolidare transfrontalieră a sectorului bancar al UE afectează competitivitatea sa globală, iar decalajul de profitabilitate dintre băncile UE şi cele americane s-a mărit, se mai arată în draftul de raport.

"Un sector bancar puternic este cheia pentru asigurarea creşterii economice, finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi a start-up-urilor şi pentru trecerea la o economie verde şi digitală", afirmă raportorul Ivars Ijabs în documentul transmis Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European.

Documentul citat mai condamnă agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi impactul acesteia asupra poporului ucrainean şi asupra UE, solicită băncilor să continue reducerea expunerii lor la corporaţii intensive din punct de vedere energetic, cere Comisiei Europene să creeze o bază de date la nivelul UE pentru a promova coordonarea între bănci, a închide lacunele în punerea în aplicare a sancţiunilor de către statele membre şi a evalua modul în care băncile UE pun în aplicare sancţiunile, şi doreşte implicarea instituţiilor de la Bruxelles în asistarea băncilor europene rămase active în Rusia pentru pregătirea unei ieşiri ordonate de pe piaţa respectivă.

Draftul de raport şi propunerea de rezoluţie subliniază că impactul limitat al recentului eşec al băncilor americane de dimensiuni medii demonstrează rezilienţa sectorului bancar al UE, ceea ce arată că supraveghetorii UE au gestionat eficient riscurile generate de schimbările în peisajul ratelor dobânzilor. Documentul citat afirmă că băncile UE ar putea rezista unei recesiuni economice şi observă că expunerea băncilor la riscul de rată de dobândă depinde de structura activelor lor şi de modelul lor de afaceri.

De aceea, se solicită Comisiei Europene o armonizare suplimentară a cadrului reglementar al UE şi utilizarea dialogului de supraveghere pentru a prognoza evoluţia ameninţărilor la adresa sectorului bancar.

În ceea ce priveşte sectorul intermediar financiar non-bancar, raportul citat observă că sectorul respectiv continuă să crească şi critică faptul că există reguli diferite pentru aceste activităţi, reguli care pot implica riscuri semnificative. De aceea solicită Comisiei Europene o abordare reglementară adecvată pentru "băncile din umbră", promovarea concurenţei corecte cu sistemul bancar, abordarea riscurilor generate de expunerea băncilor la aceste activităţi, o evaluare a calităţii activelor băncilor şi recomandă începerea centralizării lichidităţii şi construirea graduală a fondurilor.

Dacă rezoluţia aferentă raportului va fi adoptată de Parlamentul European, ea va fi transmisă Consiliului UE, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene, Consiliului de Supraveghere Unică şi Autorităţii Bancare Europene.