Uniunea Europeană se dotează cu capacitatea de a pedepsi încălcări ale drepturilor omului în întreaga lume

Uniunea Europeană (UE) s-a dotat luni cu capacitatea de a sancţiona autorii unor "încălcări grave ale drepturilor omului" în întreaga lume, însă decizii în acest sens este necesar să fie adoptate cu unanimitatea statelor membre, relatează AFP,citat de News.

Miniştrii de Externe ai Celor 27 au adoptat luni un "Plan de acţiune al UE în favoarea drepturilor omului şi democraţiei", iar acest nou cadru de sancţiuni ar putea fi folosit în cazuri de tortură, sclavie sau violenţe sexuale sistematice, au anunţat delegaţiile.

Însă este vorba despre acţiuni vizând "încălcări grave", iar această apreciere este lăsată la latitudinea statelor membre UE.

Cei care se fac vonovaţi de asemenea fapte vor fi sancţioinaţi prin interdicţii de intrare pe teritoriul UE şi blocarea activeor în Europa, la fel ca toate regimurile de sancţiuni UE.

Cadrul sancţiunilor care-i vizează pe cei care se fac vinovaţi de încălcări ale drepturilor omului are o amploare mondială.

Persoanele sau entităţile considerate vinovate de încălcări grave ale drepturilor omului vor putea fi urmărite şi sancţionate oriunde s-ar afla în lume.

În prezent, UE are regiimuri de sancţiuni în funcţie de ţări - precum cele care vizează Belarusul sau Rusia -, dar şi trei regimuri specifice în vederea sancţionării folosirii armamentului chimic, atacurilor cibernetice şi terorismului.

Opt colaboratori apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin - acuzaţi de UE de implicare în otrăvirea în Rusia a opozantului rus Aleksei Navalnîi - au fost snacţionaţi la 15 octombrie în cadrul regimului armamentului chimic.

Numele lor au fost înscrise pe o listă, pe care se află de asemenea nume ale unor sirieni, consideraţi vinovaţi de fapte de acelaşi tip.

Regimul drepturilor omului este un nou regim specific.

Însă statele membre UE au limitat ambiţiile iniţiale ale Comisiei Europene (CE) şi şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.

O renunţare la regula unanimităţii - susţinută de preşedinta CE Ursula von der Leyen, în vederea unei facilitări şi accelerări a luării deciziei - a fost respinsă.

"Regula care prevalează de un anumit număr de ani în adoptarea unor sancţiuni este practica unanimităţii. Nu există nicio schimbare în această parctică", au subliniat reprezentanţii statelor membre UE.

Noul regim "nu este o copie a Legii Magniţki (Magnitsky Act, adoptat în 2012 în Statele Unite în lupta împotriva impunităţii la nivel internaţional)", iar ideea de a-i da numele opozantuluirus Aleksei Navalnîi, avansată de către Josep Borrell în Parlamentul Euroepan (PE), a fost respinsă, mai anunţă ei.

"Sperăm ca acest nou regim să fie extins în viitor la fapte de corupţie", la fel ca "Global Magnitsky Act", a declarat ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius.

Ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn aprecia înainte de reuniune că adoptarea unui nou regim de sacţiuni poate fi considerată un "avertisment" vizând Turcia.

Germanul Heiko Maas (SPD) şi-a exprimat satisfacţia faţă de această iniţiativă.

"Cei care torturează sau sunt vinovaţi de exploatarea fiinţelor umane ar trebui să nu-şi mai poată face cumpărăturile în Europa fără să-şi facă griji cu privire nla viitor", a declarat Maas.

Noul cadrul de sancţiuni UE este valabil pe o perioadă de trei ani şi poate fi prelungit.