UPDATE: 11:52: Numărul morţilor se ridică la 343 Timp de o lună, stare de urgenţă în Egipt

• UPDATE: 11:52: Numărul morţilor se ridică la 343

Potrivit presei internaţionale, o inventariere recentă a victimelor atacurilor de ieri de la Cairo arată că 343 de persoane ar fi decedat.

Printre victime se numără şi jurnalişti.

Vicepreşedintele interimar al Egiptului, Mohamed ElBaradei, a demisionat astăzi. Într-o scrisoare pe care a adresat-o preşedintelui interimar Adly Mansour, ElBaradei a citat drept motiv o serie de "hotărâri cu care nu este de acord", în ceea ce priveşte "represiunea guvernului".

În Alexandria şi în Suez, oamenii au ieşit în stradă să protesteze împotriva atacurilor care au avut loc, ieri, la Cairo.

Preşedintele interimar al Egiptului a declarat, ieri, stare de urgenţă, acest lucru însemnând, potrivit surselor internaţionale de presă, că nimeni nu mai are voie să iasă afară pe stradă între ora 9:00 seara şi ora 6:00 dimineaţa.

...

Autorităţile egiptene au declarat ieri stare de urgenţă, pentru o lună de zile, în urma ciocnirilor sângeroase care s-au soldat cu cel puţin 124 de morţi şi foarte mulţi răniţi, într-o singură zi.

Armata egipteană, aflată acum la putere, a luat, ieri, cu asalt taberele susţinătorilor preşedintelui demis Mohamed Morsi. Presa internaţională a relatat atacurile drept o "baie de sânge", care s-a produs la câteva ore după ce poliţia a lansat gaze lacrimogene asupra protestatarilor din zona estică a capitalei Cairo, Rabaa al-Adawiya.

Frăţia Musulmană, partidul susţinător al lui Morsi, a spus că 2.200 de oameni au fost omorâţi în cursul zilei de ieri, iar peste 10.000 au fost răniţi, în timp ce autorităţile au confirmat doar 56 decedaţi.

Acţiunile dramatice i-au luat pe mulţi prin surprindere, inclusiv pe Al-Azhar, gruparea islamică care a sprijinit armata pe 3 iulie, când Morsi a fost destituit. Al-Azhar s-a distanţat de atacurile care au avut loc ieri la Cairo: "Al-Azhar subliniază tuturor locuitorilor din Egipt că nu a ştiut despre metodele folosite pentru dispersarea protestatarilor, decât prin intermediul presei".

Posturile de televiziune locale au transmis imagini cu mai multe corturi arzând, cu femei şi copii ameninţaţi de poliţie şi cu trupe armate ieşind din perimetru. Numeroşi oameni au fost filmaţi stând pe jos, cu cătuşe la mâini şi înconjuraţi de forţe de securitate.

Mai multe încăierări s-au iscat, ulterior, în tandem, şi în alte zone din Cairo, precum şi în mai multe provincii din Egipt, staţiile de poliţie, clădirile guvernamentale şi bisericile fiind incendiate.

• SUA - implicate în răsturnarea preşedintelui Mohamed Morsi

Rapoarte care fac parte dintr-o investigaţie derulată de Universitatea Berkeley din California au arătat recent că guvernul american a finanţat, în secret, opoziţia egipteană, care a cerut răsturnarea preşedintelui Mohamed Morsi. Potrivit documentelor, SUA au canalizat fonduri, printr-un program al Departamentului de Stat destinat promovării democraţiei în Orientul Mijlociu. Investigaţia de la UC Berkeley spune că programul de asistenţă a democraţiei ar fi încălcat legea egipteană, care interzice finanţarea politică externă, precum şi pe cea americană, care interzice utilizarea banilor contribuabililor pentru a finanţa politicieni străini sau activităţi subversive care vizează guvernele alese în mod democratic.

Liderul reţelei teroriste Al-Qaida, Ayman Al-Zawahiri, a acuzat recent Statele Unite că "au complotat" cu armata egipteană şi cu minoritatea creştină coptă pentru demiterea preşedintelui Mohamed Morsi. "Cruciaţii, laicii şi armata americanizată a Egiptului s-au înţeles, datorită fondurilor oferite de state din Golful Persic şi în cadrul unui complot american, să îl înlăture pe preşedintele Mohamed Morsi", a afirmat Al-Zawahiri, un egiptean care l-a înlocuit pe Osama ben Laden la conducerea reţelei teroriste Al-Qaida.

Destituirea lui Morsi de la putere, în urmă cu o lună, a fost o răsturnare neaşteptată de situaţie pentru Frăţia Musulmană, care, acum un an, sărbătorea numirea în funcţie a primului preşedinte ales democratic.